Ioane 8,1-11

Publié le par Mapuanga terai

Tāpati 13 no Mati 2016

Haamoriraa

Pure

Te Atua te tumu o te mau mataì atoà e te ora, o ta mätou e faateitei nei, te höroà nei Òe ia mätou i te òaòa o te mau mea e âua haaàti nei ia mätou i te mau taime o to mätou oraraa. E Atua Parau Mana Òe i tupu ai te Maramärama mai roto mai i te pöuri taò, ta te vai i färii, i fenua ai te fenua e to na hotu, i vai ai te vai e to na mau maitaì, i reva ai te mau reva, e te pihauhau o te mau maitaì, e mau òhipa faahiahia teie no to Òe aroha e to here Amene.

Haamaitaì tätou i te Atua i te reo himene, e tià mai tätou.

Himene.

Èà

Faaroo mai tätou i teie i to te Atua Parauraa na roto i te tävini ra ia Ìtaia i te pene 43 i te mau ìrava16 e tae atu i te ìrava 21. Ìrava 16 Te nä ô mai ra te Fatu manahope ra, o tei rave i te èà nä raro i te tai ra, e te haereà na te moana rahi ra 17 o tei ärataì mai i te puaahorofenua e te taata i nià iho, te nuu e te papaupea rahi atoà ra, täòto anaè iho ra rätou, e pohe atu ra mai te vavai ra. 18 E aha e manaòhia tei a mütaa iho ra mau parau, e tei tahito ra mau peu, eiaha e haapaòhia atu. 19 Ìnaha, te rave nei au i te mea âpï, e teie nei hoì e tupu ai e òre änei òutou e haapaò i te reira. Oia ia, ei èà tià ta ù e rave i te mëtëpara e tuu hoì au i te pape tahe na te fenua märô ra. 20 Na te mau taehae o te aru e haamaitaì mai ia ù te mau teni, e te mau tamähine o te ione ra no te mea ua höroà vau i te pape i te vähi päpämarô, e te pape tahe i te mëtëpara ra, ei pape nä to ù ra mau taata, i tei haapaòhia e au ra. 21 Ua haapaòhia e au teie nei mau taata no ù iho nä rätou e haamaitaì mai ia ù.

Pärahi tätou, haamaitaì tätou i te Atua i te reo himene.

Himene

Òaòa

Te Taramo 126 e mau parau ia e tià e faaitoito ia tätou i te ìte i te puai no te taata tei tuu i to na tiàturiraa i roto i te mau òhipa faatupu ora te ìrava 1 Tire a te Moruta. I te faaòre-raa-hia e te Fatu te tïtïraa o Tiona, e au tätou i te feiä moemoeähia. 2 Î aè ra to tätou vaha i te àta i reira, e to tätou mau arero i te òaòa. Ua nä ô aè ra to roto i te êtene ra E òhipa rahi ta te Fatu i rave ia rätou nei 3 E òhipa rahi ta te Fatu i rave ia mätou nei, i òaòa ai mätou nei. 4 E faahoì mai ä, e te Fatu, i to mätou ra mau tïtï, mai ta òe ä i faahoì mai i te pape tahe i àpatoà ra. 5 O tei ueue mä te roimata ra, e ôoti ia mä te òaòa. 6 O tei haere hoì e ueue i te huero mä te òto ra, e hoì faahou mai ä ia mä te òaòa, e mä te hopoi atoà mai i ta na ra mau ruru.

Haamaitaì tätou i te Atua i te reo himene.

Himene.

Metia

Teie te mau parau i faatupuhia i te tiàfaahouraa o te Metia ta te mau tävini o te Atua, itoito i te faaìte mai ta Pauro e haamau nei te niu o te Ètärëtia i te òire no Firipi i te pene3 i te ìrava 8 e tae i te ìrava 14, 8 Oia mau ia e mea faufaa òre atoà te mau mea atoà nei ia ù, i te maitaì rahi ra i te ìte i te Metia i ta ù Fatu ra ia Ietu e faaruè ai au i te mau mea atoà ra, e äua ia ù, ia noaa ia ù te Metia. 9 Ia riro vau ei taata no na, eiaha mä te parau-tià na ù iho i te ture ra, o tei noaa mai rä i te faaroo o te Metia ra, o te parau-tià a te Atua i te faaroo ra. 10 ia ìte hoì au ia na, e te püai o to na tiàfaahouraa, e te âpiti-atoà-raa atu i to na mau àti, i te faaäuraa atu i to na ra pohe. 11 ia roaa noa atu ä ia ù te tiàfaahouraa mai te pohe mai ra.

Te hororaa o te taata faaroo

12 Eita vau e parau e, ua noaa ia ù e ua oti nehenehe roa to ù hororaa i teie nei, te tïtau nei rä vau, peneiaè o te noaa ia ù te mea i roohia mau ai au nei e te Metia ra e Ietu. 13 E a ù mau taeaè, aore au i manaò ia ù iho nei, e ua noaa, hoê roa a ù mea e rave nei, i te haamoèraa i te mau mea i muri ra, e te tïtauraa atu hoì i tei mua, 14 te neneì tià atu nei au i te täpaò, ia noaa te perapeio i te parauraa a te Atua no nià mai ra i te Metia nei ia Ietu.

Haamaitaì tätou i te Atua i te himene.

Himene.

Te Èvaneria no teie mahana e tià e haafätata ia tätou i te oraraa e tupu nei i te mau vahi atoà tei reira te taata i te nohoraa, i ta Ietu faanahoraa ia färerei te tahi i te tahi i roto i te aroha e te here o te Atua, o ta tätou e täiò i ta Ioane päpaìraa i te pene 8 te ìrava1 e tae i te ìrava 11 teie taua parau ra, te vahine faaturi i faatiàmähia ìrava 1 Haere atu ra Ietu i te mouà ra i Òriveta. 2 E i te poìpoì roa ra, ua hoì faahou mai ra o ia i roto i te hiero ra, e ua haere atoà mai ra te taata ia na ra, pärahi iho ra o ia i raro, e haapii atu ra ia rätou ra. 3 Ua ärataì mai ra te mau päpaì parau e te mau Färitea ia na ra i te hoê vahine i roohia i te rave-raa-hia ra, ua tuu atu ra rätou ia na i röpü. 4 Ua parau mai ra rätou ia na E Rapi, roohia atu ra teie nei vahine te rave-mau-hia ra. 5 I parau mai hoì Möte i roto i te ture ra e, e pëhi i te reira i te ôfaì. E aha rä ta òe na parau 6 I nä reira mai ra rätou i te rämäraa mai ia na, ia noaa ta rätou pariraa mai ia na. Ua piò iho ra Ietu i raro, ua päpaì iho ra ta na rima i te parau i nià i te repo. 7 Ua tämau mäite mai ra rätou i te uiraa mai ia na, ua tià aè ra o ia i nià, ua parau atu ra ia rätou ra Na te taata hara òre i roto ia òutou na e täora atu na i te ôfaì matamua ia na.8 Ua piò faahou iho ra o ia i raro, päpaì faahou iho ra i nià i te repo. 9 E ìte aè ra rätou i taua parau ra, faahapahia iho ra e to rätou iho âau, ua unuhi tätaìtahi noa atu ra rätou, o te taata paari tei nä mua na e tae noa atu ra i te taata hopeà, toe iho ra o Ietu anaè ra e taua vahine ra i te tià-noa-raa i röpü. 10 Ua tià aè ra Ietu i nià, e ìte atu ra aore roa e taata, maori rä o taua vahine anaè rä, ua parau atu ra o ia ia na. E teie nei vahine, tei hea te feiä i pari mai ia òe nei, Aore roa e taata i faautuà mai ia òe na 11 Ua parau mai ra o ia Aore roa, e ta ù Fatu. Ua parau atu ra Ietu ia na Eita atoà vau e faautuà atu ia òe. A haere, eiaha rä ia hara faahou.

Haamaitaì tätou i te Atua i te reo himene.

Himene

Manaò

E ta ù Fatu.

E parau teie tei papa i to tätou haamoriraa i teie mahana i to tätou faarooraa i te mau manaò e faaitoito nei i to tätou âau i te nä ôraa mai te Fatu manahope ra, o tei rave i te èà nä raro i te tai ra, o to tätou ia oraraa i te pae o te mau motu, no Mä e te haereà na te moana rahi ra. O tei ärataì ia i te taata faaroo mai i te puaahorofenua i nià iho, oia mau te parau nei tätou i te matini poti, e te parau nei tätou e, eihia puaahorofenua to to òe poti, te nuu nei tätou ma te ära i nià i te Moana Nui o Hiva e aore ra mai te papaupea, e täò Mäòhi teie e faaìte ra i te parau ia mure te aho, e aore ra te aho hopeà täòto anaè iho ra rätou ma te haapeàpeà òre, no te mea e pohe te mau mea atoà e âua haaàti ra ia tätou mai te vavai ra te huru. Ia òre ia manaòhia tei a mütaa iho ra mau parau e tei tahito ra mau peu, eiaha e haapaòhia atu. Oia hoì ia òre te taata ia ämo i ta na hopoià na te mau taehae o te aru e haamaitaì i te Atua, te mau teni, e te mau tamähine o te ione, e ànimara teie ta te tahi pae e parau nei e pitaote mea nehenehe roa to rätou huruhuru àita teie ànimara i Mäòhi Nui nei e ua höroà te Atua i te pape na rätou i te vähi päpämarô, e te pape tahe i te mëtëpara ra, ei pape nä te mau taata, i tei haapaòhia e te Atua. Ua haapaòhia e te Atua teie nei mau taata no na iho nä rätou e haamaitaì i te Atua. E tià änei ia parau e, ua oti nehenehe roa to tätou hororaa i teie nei, te tïtau nei rä tätou, peneiaè o te noaa ia tätou te mea i roohia mau ai tätou nei e te Metia ra e Ietu. E a ù mau taeaè, e a ù mau tuahine, aore au i manaò, e ua noaa, hoê roa a ù mea e rave nei, i te haamoèraa i te mau mea i muri ra, e te tïtauraa atu hoì i tei mua, te neneì tià atu nei au i te täpaò, ia noaa te perapeio i te parauraa a te Atua no nià mai ra i te Metia nei ia Ietu. Ua parau mai ra rätou ia na E Rapi, roohia atu ra teie nei vahine te rave-mau-hia ra. Ua tämau mäite mai ra rätou i te uiraa mai ia na, ua tià aè ra o ia i nià, ua parau atu ra ia rätou ra Na te taata hara òre i roto ia òutou na e täora atu na i te ôfaì matamua ia na. Ua piò faahou iho ra o ia i raro, päpaì faahou iho ra i nià i te repo. E ìte aè ra rätou i taua parau ra, faahapahia iho ra e to rätou iho âau, ua unuhi tätaìtahi noa atu ra rätou, o te taata paari tei nä mua na e tae noa atu ra i te taata hopeà, toe iho ra o Ietu anaè ra e taua vahine ra i te tià-noa-raa i röpü. E teie nei vahine, tei hea te feiä i pari mai ia òe nei, Aore roa e taata i faautuà mai ia òe na. Ua parau mai ra o ia Aore roa, e ta ù Fatu.

I mua i teie mau parau e tià ia tätou i te ui e,

  1. Ia parau tätou e, e ta ù Fatu e aha ta te manaò e hinaaro nei i te faaìte.
  2. E ta ù Fatu, e aha ta teie huru parauraa e faatupu ra.
  3. E ta ù Fatu e reo teie no te hoê vahine, i te peu tià òre i te pariraa a te mau päpaì parau e te mau Färitea, e aha te manaò.

E ta ù Fatu.

E parau ia tätou e, e reo teie tei faatura i te ora a te Metia ma te faaitoito eiaha ia hara faahou te òhipa ia i horoàhia e Ietu i teie vahine. Te haamataraa o te maitaì, to òe ia ìteraa i te faatura ia òe iho, oia hoì to òe ìteraa ia òe ei mea faufaa i mua i to òe iho mata. Te mea ia ta tätou e faahiti nei i roto na uiraa 3, mai te hoê mörï maitaì ra te huru i te turamäraa i te vahi e rumaruma ra i roto i te taò, eere te mörï e nä räpae mai i te àma i nià ia òe, te mörï rä e nä roto ia òe i te haere i räpae, te mörï anaè te reira të òre e faareru i to òe fëruriraa. Te tanoraa mau, te faatura, eere i te tahi òhipa ta ù e rave no ù iho, no te taata atoà rä ta ù i òre i hinaaro ia topa i roto i te peàpeà, nä roto i to ù huru, ta ù parau, e te òhipa ta ù e rave. E tano tätou e parau e, ia ìte òe i te faatura ia òe iho, e ìte atoà òe i te faatura i te tauaro, ia au i te manaò e, ta òe i hinaaro ia rävehia no òe, te mea atoà ia e tano ia òe e rave atu no te tahi. Ia òre to òe âau ia riro mai te hiò hipa i reira e puta atoà ai te parau o te tahi, hape noa ai òe, te tano noa ra, te parau e Taramo 126 i te ìrava 6 O tei haere hoì e ueue i te huero mä te òto ra, e hoì faahou mai ä ia mä te òaòa, e mä te hopoi atoà mai i ta na ra mau ruru. O vau ihoä te haamataraa o te mau mea atoà, ia täua rä e maitaì ai te oraraa, mai te òre e haamoè e, te vai atoà ra räua, nä reira hoì o rätou. Te haapii noa mai ra te reira e, i roto i te mau òhipa atoà ta tätou e rave, te reo ihoä te täviri i te ùputa o te märamarama. E maere änei hoì tätou, ìnaha na te Parau i ìriti i te ùputa o te märamarama e te ora. I päpaì ai o Ietu i nià i te fenua e piti taime no te maru òre te âau o te mau faatere o te nünaa i te tau no Ietu. Ua morohi te âau i te faahapa e te faaòhipa tià òre i te ture e ìnaha i roto te vai nei teie na parau, eiaha e pari haavare, eiaha e faaturi, e parau ia tätou e o vai tei faatura ia vai, teie ture no te täne e te vahine, èita no te vahine anaè.

I te manaò o te tahi pae, i haamauhia ai te ture, ei räveà ia e noaa ai i te tävirihia. Ua faariro te reira feiä i te ture mai te tahi haùti ra te huru, Te taata i rave i te hape, e ìmi o ia i te räveà haamoè ia na, ia òre o ia ia roaa i te ture ; âreà te ture, te ìmi noa ra ia i te räveà ia noaa teie taata i te faahapahia. Mea nä reira te taata i te faaìteraa i to na paari, i te ìmiraa i te vähi paruparu o te ture, ia òre o ia haafifihia. Te ìte noa atu ra tätou i roto i teie peu, eere te parau tià te mea e tïtauhia ra, te upootiàraa rä te manaò taata i nià i te tahi faanahoraa ta na iho i haamau. I roto i te reira tautooraa ta te taata, aita te haavare e te mau räveà piò i ätea roa atu Te manaò tumu rä i roto i teie parau no te ture, te tahi ia mau arataìraa manaò e faanaho ra i te oraraa âmui o te taata, tei ìtehia e tei färiihia e te täatoà, te mea atoà te reira e horoà i to na püai e to na mana. Te auraa, te maitaì o te ture, aita to roto i te mau faanahoraa ta na e faataa ra, tei roto rä i te mea ta na e tïtau ra, oia te oraraa maitaì, te òaòa, e te hau no te täatoà. Ta na räveà, te faautuàraa ia i te feiä tei òre i auraro i te mau faanahoraa ta na i haamau, no te mea te taòto rii noa ra i roto i te taata atoà te manaò täviri i te ture e te faatura òre. Te tanoraa mau, no te täatoà te ture, e eita te ture e mäìti i te huru o te taata. Mai te peu rä te ìmi noa nei te taata i te räveà ruriraa i te ture, te ìte-atoà-hia nei te feiä i tiàturihia e, na rätou e ara i te haapaò-mäite-raahia te ture, i te täpöraa i te mata i mua i te hara a te feiä taoà, te feiä teitei, âreà te taata rii ra, aita ia e hapa rii iho tei òre i huaìhia i mua i te mata o te taata atoà, ia riro ei hiòraa. Te mea e faaìtehia nei ia tätou i teie mahana i teie parauraa na Pauro i to Firipi i te pene 3 i te ìrava 9 Ia riro vau ei taata no na, eiaha mä te parau-tià na ù iho i te ture ra, o tei noaa mai rä i te faaroo o te Metia ra, o te parau-tià a te Atua i te faaroo ra. O teie te tïtauraa ia tätou i teie parauraa e, e ta ù Fatu, E Faatura ia tupu te parau tià, e te parau mau a te Atua Tumu Tahi. Ia ora na.

Haamaitaì tätou i te Atua i te reo himene.

Himene

Pure Ärai

Parau faaära

Pupuraa moni

Pure a te Fatu

Faaitoitoraa

Haamaitaìraa.

Teraì òr.

Publié dans Aòraa

Pour être informé des derniers articles, inscrivez vous :
Commenter cet article