Ioane 11, 1-45
Tapati 06 no Eperera 2014
Etetiera 37 : 1 - 14.
Te peho no te ivi marö
Te tohu o te tiàfaahouraa
Te mau menema i huaìhia
Te maitaì o te ora.
Täramo 130.
Te tiàororaa a te taata paieti.
Te mau hara a te taata.
Tei tiaì ia Iehova.
Te faaora a Iehova
Roma 8 : 8 – 11
E ora i roto i te Värua
Te tino e te Varua
Ta te Metia e faatià
Ioane 11, 1-45
Ietu i mua i te pohe.
Ua taoto aita i pohe
Ietu e na tuahine.
Ietu te tiàfaahouraa.
Ei manaò tatara.
Te faaìte nei teie mau taiòraa, te ORA no te òhipa ta te Atua e faatupu nei na roto i to na mau tavini. Ia hiòhia te mau hinaaro o te Atua o te hoê ia horoàraa i to na tiàturiraa i te tavini e färii ra i ta na mau òpuaraa. Ei faaìteraa i te faufaa e vai ra ia au i ta na faanahoraa no te faaora i to na nunaa. I te tau no Etetiera i te vahi no te peho o te mau ivi maro, ua rave te Atua i te hoê òhipa i reira no te taime matamua roa. Te horoàraa i te ora i roto i teie peho pohe riro mai nei taua vahi ra, ei vahi ORA i ta te Atua òhiparaa. Te auraa no teie òhipa ta te Atua i rave mauti ra ia te faaìteraa i te pohe o te nunaa Iteraera i to na vai tîtîraa i Papuronia. E hohoà ia no Iteraera , mai te hoê nunaa tei ère i te arii, tei ère i te fenua, tei ère i te tiàturiraa, tei ère i te hiero, oia hoi e nunaa pohe. Te peho no te ivi maro, o Papuronia ia ,te vahi i faatîtîhia te nunaa o te Atua. Ua tiai noa ra rätou i te hoê faatiàma tei òre roa i tupu vave. Ia tae mai ra to rätou faatiàma, eita ia mea na roto i te raveà taata, eita atoà na roto i te toeà tei toe i te fenua, na roto ra i te mana faaora o te Atua, ia òre to na nunaa, ia faaea faahou i raro aè i te faatîtîraa o te pohe .E tià ia parauhia e ua faatiàfaahouhia e te Atua i to na nunaa mai te pohe mai. Ua haafanau te Atua i to na nunaa i te hoê Varua Api. I mua i teie mau òhipa i ravehia e te Atua te faaìte nei a O ia i te mau raveà taaê tei òre roa e naeàhia e te ìte taata. Tei teie vahi tatou e mau ai i mua i te mau faanahoraa a te Atua. Te vahi aita e raveà ta te taata, te vai ra ta te Atua. Te taime e mau ai te feruriraa o te taata ,e manaò to te Atua no te tatara. Te hinaaro o ta te Atua e faaìte nei mauti ra ia, te faafanauraa ia i to na nunaa na roto i te haapuaìraa i to na aho ora i nià i te mau vahi, aita e ora to reira. Oia hoi, te hamani faahou nei O ia i to na nunaa, eiaha ra i te repo fenua faahou i te mataì ora ra, mai roto mai i te Varua tei hamani. Ia faafanau te Atua i to na nunaa e tapaò te reira no to na parahi fatataraa i pihaiiho ia na, ma te tauturu i ta na mau òpuaraa. Na te reira e haapäpu e, tei nià te Varua o te Atua i taua nunaa ra.
Oia atoà ia ta te Èvaneria e faaìte nei ia au i te papaìraa a Ioane i te pene 11 e tae i te ìrava 45. O Ietu i mua i te pohe o Rataro.
Te huru e te reo o Ietu i mua i teie mau manaò ta na e faaroo nei, te naò nei ia e,
E TA U METUA E HAAMAITAI AU IA OE O OE I FAAROO MAI IA U NEI IR.41V.H. ÒTO IHO RA IETU.IR.35.
Tei te òire ra no Petepara o Ietu e ta na mau pîpî i tae ai te parau peàpeà e te maìhia ra, to na hoa o Rataro ta na i here. Ua färii aè ra o Ietu i taua parau ma te ru òre i te tapapa, faaea faahou atu ra rätou i reira e piti ruì. I taua mai ra pohe roa iho ra o Rataro, e maha ia mahana i muri aè to Ietu taeraa i Petania te òire tei reira te àti, i te ùtuafare o na tuahine o Mareta e o Maria. Tei teie vahi te tupuraa ta tatou parau.
Te mau pîpî i mua i teie parau e hoi faahou rätou i Petania, te peàpeà nei rätou i te mea ua ìmi na te mau Àti - Iuta e pehi ia Ietu i te òfaì. I te mau òhipa tià i ravehia e Ietu i reira, i to na parauraa e, O VAU TE MARAMARAMA O TE AO NEI, O VAU TE TIAI MAMOE MAITAI. No te mau Àti - Iuta hoê noa te tià e parau i teie mau parau, o te Atua anaè a - ti - ra atu ai. Teie ra aita te mau Àti - Iuta e ìte nei i roto ia Ietu te òhipa faaora a te Atua. Eita ra o Ietu e paruparu i mua i teie mau manaò, e faatupu ra O ia i te mau òhipa atoà e ìtehia ai te ORA a te Atua.
Mareta e o Maria, ua ìte raua e te vai nei te ORA i roto i te Fatu ra ia Ietu, i te vai oraraa o to raua tuane. Teie nei ra ua pohe o ia, aita ia e raveà faahou ua hauà, ua tahe, oia hoi, tei roto i te hoê faanahoraa eita e tià ia rapaauhia. To na auraa ra e tiai ia i te tau hopeà i reira e faatià faahouhia ai. Teie àti i farereihia e raua na te mau hoa ia i tamahanahana, ua pühapa roa te tahi pae i reira i te òtoraa, ia au i te peu Àti - Iuta.
Ietu i mua i te pohe o Rataro e rave O ia i te hoê òhipa matau – òre - hia e te taata i te hiò i te mau mahana atoà. Ma te faaìte atoà i to na òto i mua i te pohe o te hoa ta na i here. Ia faaroo tatou i te mau reo o Ietu i roto i ta tatou taiòraa te faaìte ra ia e, te vai nei te hoê ORA, i o mai i te pohe, e a òre ra i o mai i to tatou mau menema. Teie taua mau reo no Ietu ra,
ir.11 ua taoto to tatou hoa o Rataro, te haere nei ra vau e faaara ia na,
ir.15 te òaòa nei au ia òutou, i te mea a òre au i reira ia faaroo hoi òutou,
ir.25 tei ia ù te tiàfaahouraa e te ora, o te faaroo mai ia ù ra, pohe noa oia e ora a ai,
ir.26 e te taata ora atoà nei e faaroo ia ù ra,
ir.39 a huri ê atu i te òfaì,
ir.41 e ta ù Metua, e haamaitai au ia oe, o oe i faaroo mai ia ù nei,
ir.43 ua pii atu ra, e Rataro, a haere mai i rapae.
Na roto i teie na reo e 7 no Ietu, te haapäpu nei ia O ia i te òhipa ta te Atua e rave i mua i te mau taata atoà e aua haaàti nei i te menema o Rataro .Te parau e tià, ia parauhia i o nei, eita na te pohe e faaäpiäpi te òhipa a te Atua, o te Atua ra te tumu o te ORA. Te riro nei te menema o Rataro e vahi òtoraa na te fetii, e te mau hoa, e na Ietu iho. Te òto atoà nei o Ietu eiaha no te pohe o Rataro, no te mau taata atoà ra te òre e tiàturi nei i te ORA a te Atua e horoà nei i te mau vahi atoà. Ta Ietu ia e òto nei i mua i teie pohe i te mea, te fatata atoà mai ra te hora e aro ai O ia ia hate. Na vai ia te reira e faaìte ia tätou, na to na ia huru i mua i te menema o Rataro,
ir.33 ùùru iho ra o ia e horuhoru atu ra ta na varua, te faaìte nei ia o Ietu i to na tapaò mauruuru òre i mua i te feia e òto nei no to rätou paruparu i mua i te pohe. Aita ia rätou e tiàturi nei e, te parau hopeà eita ia tei te pohe, tei te Atua ra.
ir.35 òto iho ra o Ietu, no te mea te pohe o Rataro, o to na iho ia pohe. Te òto atoà nei ra O ia no te faaroo tutaperepere o to na mau hoa fatata ia na. Te faaìte atoà nei ra o Ietu i te tahi huru taata to na, ma te tiàturi i te òhipa ta to na Metua e faatupu i roto i ta na aniraa.
ir.38 ua ùùru faahou iho ra Ietu i roto ia na iho,i to na tiàraa i mua i te menema o to na hoa, ma te tapeà i to na òto i roto i to na ààu, e to na mauruuru òre i te mau Àti - Iuta i to rätou faaroo päpu òre, i te òhipa ta te Atua e faatupu i mua i to rätou mata, I faaìte roa ai o Ietu i to na hoêraa, e te faaea tamauraa mai to na Metua i roto ia na .
Na teie na tapaò e toru e faaìte ia tatou e, te ùàna nei te òto o te Atua i to te ao nei. I ani roa ai o Ietu i to na Metua e,
E TA U METUA E HAAMAITAI AU IA OE O OE I FAAROO MAI IA U.
I faaroohia ai teie reo to Ietu i te piiraa e, E RATARO , HAERE MAI I RAPAE, oia hoi eiaha e faaea faahou i te vahi no te pohe e haere mai ra i te vahi no te feia ORA. Te mau vahi atoà tei reira o Ietu i te piiraa ia tätou, e tià ia parauhia e, e ORA to reira. O teie ia ta Ietu e faaìte nei i mua i te mau Àti - Iuta, e ia tätou i teie mahana. Te pii atoà nei o Ietu ia tätou ia haere atoà tätou i rapae i te mau òhipa e haafifi ra ia tätou te tupuraa no to tätou faaroo. E reo teitei teie no Ietu ia ìte tätou e te hinaaro atoà mai ra o Ietu ia tätou no te faatupu i te mau òpuaraa a te Atua. E taua òpuaraa ra to tätou ia faaìteraa i te paari o to tätou faaroo i mua i te titauraa a te fatu, no te haereraa i mua. I te mea te reo o ta Ietu e parau nei e, e ta ù Metua, o to tätou atoà ia i te parauraa i mua i te Atua. O te tià ia e faaìte e te rahi mau nei to tätou faaroo i te Atua. Tupu atu ra te òhipa a te Atua i te rahi, i te mea e rave rahi tei tiàturi i to Ietu faatià faahouraa tei pohe i roto i te ora. Oia atoà ia tätou, te faatià atoà nei o Ietu ia tatou.
Teraì òr.