Toru o te pō : Mahana piti 08 no Tetepa 2020 Te Māòhi, ei faufaa no te fenua.

Publié le par Mapuanga terai

Toru o te pō :

Mahana piti 08 no Tetepa 2020

 

Tumu parau :

Te Māòhi, ei faufaa no te fenua.

 

Pehepehe :

 

A mau, a mau tūtūaau i to faaroo Māòhi mau.

 

E to ù nūnaa iti e, no òe te parau i mua ra
No òe faahou te parau inanahi atu ra
No òe ā te parau i teie mahana
E parauhia atu ā to òe ananahi e ananahi atu
Taua parau iti noa nei ā : Faahotu ia òe

 

Tāhōêraa, ua pūrara huàhuà roa te nūnaa Māòhi
Tāvini, ua tāvere-hānoa-noa-hia te nūnaa Māòhi
Tāpura âmui, aita ia te nūnaa e rāveà e pura mai ai
Rautahi, ua ôtahi te hotupāinu i Māòhi Nui nei
Taua parau iti noa nei ā : Haamaitaì ia òe

 

To ù nūnaa iti e, ua reva ê na te parau
E vare hānoa te tupa i te paa tāporo
Òhipa na te tāatoà, oraraa hau to òe
Te feiā âpī, ia maitaì to rātou oraraa ananahi
Taua parau iti noa nei ā : Faaora ia òe

 

E to ù nūnaa iti e, e fenua hotu ihoā to òe
E nūnaa maitaì roa òe i te mau nūnaa atoà
Âhiri òe i hinaaro, e ora noa ihoā òe ia òe iho
Mai te pāhaapiti mau ā te parau a teie feiā
E haavare noa ra ia òe mai te tau e te tau

 

E tura rahi to òe e aù nūnaa iti
E mana rahi to òe e te nūnaa Māòhi
A tātua i te paari o to mau tupuna
E a hiò i to mouà, te hanahana ia o to fenua

A mau, a mau tūtūaau i to faaroo Māòhi mau
Ia ora òe e a tau a hiti noa atu.

 

Taiòraa : 2 Tōrīnētia 1, 12-24

 

12 Teie hoì to mātou òaòaraa, te ìte o to mātou âau, e ma te rōtahi o te âau e te haavare òre i te Atua, eere to te paari o te tino, no te maitaì rā a te Atua, ta mātou haapaòraa i teie nei ao, e e rahi atu ā ia òutou. 13 Aita hoì a mātou parau èê ia pāpaì atu ia òutou na, o ta òutou ā hoì e taiò na, e ta òutou i faatià na; e tē manaò nei au e faatià ia òutou e tae noa atu i te hopeà ra : 14 ua faatià e tahi pae o òutou ia mātou nei, e o mātou hoì to òutou òaòaraa, mai ia òutou atoà hoì e riro ei òaòaraa no mātou tae i te mahana o te Fatu ra o Ietu. 15 E no taua ìte nei i hinaaro ai au i tē haere atu ia òutou na i mūtaa iho, ia tāpiti atu i to òutou maitaì ; 16 e ia nā ô na atu vau ia òutou i tē haere i Matetonia, e mai Matetonia, ia hoì mai ā ia òutou na, e ia arataìhia vau e òutou i taù tere i Iutea ra. 17 E taua ôpuaraa hoì na ù ra, e parau māmā ānei ta ù ? e te mau mea ta ù e ôpua nei, i ôpua ānei au i tei au i te tino ra, a riro ai ta ù ei òia, òia, e aore, aore ? 18 E parau mau rā ta te Atua ra, eere ia ta mātou parau i parau atu ia òutou na i te òia e te aore. 19 Aore hoì te Tamaiti a te Atua ra, o Ietu Metia, i parau-haere-hia e mātou, o vau e Tiruano e Timoteo i ô òutou na, i te òia e te aore, tei ia na rā te òia. 20 Te mau mea atoà a te Atua i parau mai, e òia anaè ia i roto ia na, e Amene hoì i roto ia na, ia maitaì te Atua ia mātou nei. 21 O te Atua hoì tei haapāpū ia mātou e ia òutou atoà i roto i te Metia ra, e o tei faatāhinu hoì ia tātou nei: 22 o ia hoì tei tāpaò mai ia tātou, e ua hōroà mai i te tārahu ra i te Vārua i roto i to tātou âau. 23 E teie nei, e parau atu vau i te Atua ei ìte i taù vārua nei, e i faaherehere au ia òutou i òre au i tae vave atu ai i Tōrīnētia na. 24 Eere rā mai te mea e, o mātou te fatu o to òutou faaroo, ei tauturu rā mātou i to òutou òaòa ; e mau faaroo hoì to òutou.

 

Manaò tātara :

 

Ia Nui te Aroha o te Atua no teie fārereiraa to tātou. I mua i te tumu parau ta tātou e hiò nei i teie mahana, tē haamanaò noa mai ra ia to òe faufaa rahi e te Māòhi i mua i te mata o te Atua. Ua riro òe ei ôriò mata e ei pū tarià no te Atua i te mau mahana atoà. Te fifi rā hoì i teie mahana, to òe ia tāivaraa i to Atua e te vareraa i te ora a verā mā, tei huri taère e tei âhure roa i to òe hīroà. Aita òe i mau pāpū i to òe tiàraa nūnaa māìtihia e te Atua. Ua tiàturi òe e, te ìteraa òe i te reo farāni, ua farāni ia òe ; te ìteraa òe i tē faahoro i te pereòo, ua farāni òe ; tē àmuraa òe i te māa ia te patia e te punu tāipu, ua farāni òe. Tē ôomoraa òe i te tīteà mata, ua farāni òe. A tae hoì e, tē nā ô ra paì te tahi parau paari a te Afirita : ‘Tūtau noa atu ā òe i te hōê tumu rāau i roto i te tahora pape e hia mirioni matahiti, eita ihoā o na e riro mai ei moo taehae.’ Te auraa, taui noa atu ā òe i te àpu, e Māòhi noa ihoā òe.

 

Te reo ia o Pauro i roto i ta tātou parau i teie pō, rave ìno noa mai ā te Ati-Iuta ia ù, eita ihoā to ù tiàturiraa i ta ù Fatu e taui ; e tāmau noa ā vau i tē rave i te òhipa ta te Fatu i faaue ia ù i tē rave. Te reo ia o te pehepehe e nā ô ra e, A mau, a mau tūtūaau i to faaroo Māòhi mau. Te faaroo papahia i nià i te parau no te here e te aroha. Te faufaa ta te Atua Tumu Nui i hōroà ia òe, i faufaahia òe i te fenua nei.

 

E aha anaè atu ā te mea ta òe e tītau ra ? A haamanaò e te Māòhi, ua hāmani te Atua ia òe i te repo no teie fenua, ua pūhi i te mataì no te ora e te here i roto ia òe, ia riro òe ei nūnaa ora e te here. A ara ia òe i te ôfī o te nounou e te teòteò e haamoè ra i to òe hīroà, ia hoo òe i te fenua no te mā marau noa, oia hoì te moni e te mau mea mātēria. Mai te peu no te fenua òe i Māòhi ai e no te mau maitaì ta te Atua i tuu i roto ia na i fānaò ai òe i te ora. Eiaha e haafaufaa òre i te fenua, a topa òe i roto i te àti rahi. E te Māòhi e, a haamanaò i to huaai no ananahi, a riro te reira ei hara na òe i mua i te Atua. A rohi e a faaitoito anaè tātou. Ia Atua ā te Atua, Ia fenua ā te fenua, Ia taata ā te taata, Ia mau te pito o te here, ua maitaì roa ia. Ia ora na.

 

 

 

 

Pure :

 

Ârue, haamaitaì mātou ia òe no ta òe ôpuaraa tei riro to mātou māòhiraa ei tupuraa, e ta òe i hinaaro ei huru e ei hohoà atoà aè no òe i nià i te fenua nei. Te reo māòhi ta òe i hō mai no mātou, te tāviri ia e mātara ai to mātou parau, e te êà e tae ai mātou i roto i te ìteraa i to òe hinaaro ia mātou nei. Ua faataoà òe ia mātou i te taoà tei hau roa i te maitaì i mua i to òe aro, oia oia te aroha e te here, tei riro ta òe rahu ei tupuraa hanahana roa. Ta mātou peu tumu, ta mātou ùpaùpa, e ta mātou mau pehe ta te paari o te fenua i faauru i roto ia mātou nei e tei poiherehia mai e te mau Tupuna, ta mātou ia e hinaaro nei e pūpū ei faateniteniraa i to òe iòa e te Tumu Nui.

Publié dans Aòraa

Pour être informé des derniers articles, inscrivez vous :
Commenter cet article