Ruta èv 3, 10-18, Ito

Publié le par Mapuanga terai

Täpati 16 no Titema 2018.

Tiaìraa TORU

Ito

Tefania 3,14-18

Te faatià-faahou-raa-hia Ierutarëma 14 A himene, e te tamahine o Tiona a ûmere, e Ìteraèra ia reàreà òe e ia òaòa mä to âau atoà, e te tamahine o Ierutarëma. 15 Ua hopoi-ê-hia e te Fatu ta òe ra mau utuà, ua haafäriu o ia i to òe ra mau ènemi tei roto ia òe ra te arii o Ìteraèra, o te Fatu e òre òe e ìte faahou i te àti. 16 Ia tae i taua ànotau ra e parauhia ai Ierutarëma, Eiaha e mataù e  Tiona, Eiaha ia töàruàru to rima. 17 E püai to te Atua no òe ra, to te Fatu, i roto ia òe ra na na e faaora, na na e mauruüru ia òe mä te òaòa e faaea mäite o ia i to na aroha, e ôuàuà o ia ia òe mä te haamaitaì.18 Te feiä e òto i te mau ôroà i haapaòhia ra, ua haaputuputuhia ia e au, no roto hoì ia ia òe  te feiä i faaòromaì i te faaìno ia na ra.

Ìtaia 12

Te haamaitaìraa a te feiä faaroo i te Atua.1 Ia tae i taua mahana ra e parau ai òe e, E haamaitaì au ia òe, e te Fatu; riro noa mai hoì òe ra, ua faatioi-ê-hia ra to òe riri, e ua haamähanahana mai òe ia ù. 2 Inaha, Ua riro mai te Atua ei ora nö ù; e tiàturi au, e òre au e mataù o to ù hoì ia püai, e o to ù ia ârueraa, o te Fatu ra, o te Fatu, e ua riro mai o ia ei ora nö ù. 3 E e huti òutou i te pape mä te òaòa no te tumu o te pape ora ra 4 ei tei reira mahana òutou e parau ai e, Haamaitaì òutou i te Fatu; e tiàoro atu i to na iòa; räveà püai e faaìte òutou i te teitei o to na ra iòa. 5 E himene òutou i te Fatu, i te mau räveà maitaì hau ê nä na ra. Ua faaìte-paatoà-hia te reira fenua atoà ra. 6 E pii hua, e ûmere mä te òaòa. E tei pärahi i Tiona ra e; te rahi ra hoì Tei Moà i Ìteraèra nei i rotopü ia òe ra.

Firipi 4, 3-7

3 Te haamaitaì nei au i ta ù Atua ia mëhara atu vau ia òutou aita e faaea 4 i te mau pure atoà na ù nei ia òutou atoà na, e pure ä vau mä te òaòa aita e faaea, 5 i to òutou âmui-atoà-raa mai i te Èvaneria nei mai te mätamua mai ä e tae roa aè nei i teie nei. 6 Ua ìte mau hoì au i taua parau nei e, o tei haamata i te òhipa maitaì i roto ia òutou na, na na ia e rave e tae noa atu i te mahana o Ietu Metia ra. 7 E mea tià hoì ia ù ia nä reira i te manaò ia òutou atoà na, te vai nei hoì òutou i roto i to ù nei âau; i to ù nei täpeà-raa-hia, e ta ù nei hoì faatiàraa ia ù iho nei, e te faaitoitoraa i te Èvaneria nei, tei ia òutou atoà na ia te maitaì i horoàhia mai ia ù nei.

Ruta èv 3, 10-18,

10 Ua ui mai ra taua feiä rahi ra ia na, nä ô mai ra E aha hoì mätou nei. 11 Ua parau atu ra o ia ia rätou. E piti o na pereue ra, e horoà atu o ia i te hoê no tei ère; e e mäa ta na ra, e nä reira atoà o ia. 12 Ua haere atoà mai ra te feiä òhi tute ia päpetitohia, ua nä ô mai ra ia na E te òrometua, e aha mätou? 13 Ua parau atu ra o ia ia rätou Eiaha e tïtau atu i tei òre i haapaòhia na òutou ra. 14 Ua ui atoà mai ra te mau faèhau ia na, nä ô mai ra E aha hoì mätou nei? Ua parau atu ra o ia ia rätou Eiaha e hämani ìno i te taata atoà; eiaha e pari haavare noa; ia mauruüru hoì òutou i ta òutou utuà. 15 Te fatimaùu noa ra te taata atoà ia Ioane, te feruri anaè ra te taata i roto i to rätou âau, e e riro paha o ia i te Metia. 16 Ua parau atu ra Ioane ia rätou atoà, nä ô atu ra Te päpetito nei ä hoì au ia òutou i te pape, te haere mai na rä te tahi e mana rahi to na i to ù, e òre ia vau e au ia tätara i te täpeà i ta na tämaa na na e päpetito ia òutou i te Värua Maitaì e te auahi. 17 Tei to na rima ta na tähiri, e tämä mäite o ia i ta na papaìraa tïtona, e haaputu o ia i te tïtona i roto i ta na vairaa tïtona, âreà te ota e tütuì o ia i te reira i te auahi pohe òre. 18 E e rave rahi ä ta na aòraa atu, i te faaìteraa atu i te taata i te Parau Maitaì.

Manaò.

Pae àhuru mä hoêraa teie o te täpati no teie mätahiti 2018, o te tiaìraa toru teie. Te mau parau e faahitihia ra e na taiòraa e maha, tei faatiàfaahou ia tätou no te himene no te ûmere, ia reàreà tätou e ia òaòa mä to tätou âau atoà, i te mea te turämahia nei te tahi èà âpï e mauruüru ai tätou mä te òaòa e faaea mäite ai tätou i roto i to na aroha, e ôuàuà tätou i te haamaitaì i te Atua Nui Tumu Tahi. Te faatupuhia nei no tätou i te hoê tara faaora, tei faamanaò ia tätou i to te Atua riroraa mai èi ora no tätou e i ta na haamähanahanaraa mai ia tätou. Te auraa, e manaò  püai teie ia ateatea te ôpuaraa faaora a te Atua eiaha ia apiapi ia tätou i te mea o ta tätou e hinaaro ra, e i te mea o ta tätou e tïtau. No terä mea e, o tätou teie. O tätou e to tätou püai. O tätou e ta tätou faanahoraa. O tätou e ta tätou arataìraa. Te haamanaò noa mai ra te reira i ta tätou hopoià ia tätou i to tätou faaroo e ta tätou tiàturiraa i teie tau tiaìraa, teie ia e faamanaòhia mai ra ia tätou i te haapotoraa i ta tätou na taiòraa e maha.

-Tefania 3, 17 E püai to te Atua no òe ra, to te Fatu, i roto ia òe ra na na e faaora,

-Ìtaia 12, 3 E e huti òutou i te pape mä te òaòa no te tumu o te pape ora ra

-Firipi 4, 6 Ua ìte mau hoì au i taua parau nei e, o tei haamata i te òhipa maitaì i roto ia òutou na, na na ia e rave e tae noa atu i te mahana o Ietu Metia ra.

-Ruta èv 3, 14 E aha hoì mätou nei?

Ia au na ìrava e maha nei i te tumu hoê e ärataì ra te manaò o te itoito ia, e taò fetii teie tei âpee noa ia tätou i te taatoàraa o to tätou oraraa. Te taò tumu o te itoito e ito, te parauhia nei e ito uiraa tera ia märamarama e hoà ra i roto i te ata i muri aè i te pätiri. Aita te Atua i rahu i te pöuri, te märamarama te ùputa ia o te ora ta te mana o te Parau a te Atua i ìriti. Ia hiòhia anaè-hia te òhipa i tupu ua parau iho ä te Atua èi ia märamarama, ua märamarama iho ra i muri mai te türama ra, i te mau òhipa atoà ta te Atua i rave, ua parau te Atua ua tupu, ua hiò te Atua ua mauruüru te Atua te mea ta na i faatupu, e ua parau mea maitaì roa, ua parau, ua tupu, e te Atua iho tera e haapäpü ra e mea maitaì roa,  aita hoê taime te Atua i parau e, te vai ra te tahi mea aita i àfaro maitaì, te auraa ra te mau òhipa ta te Atua i rave, no te faaìte ia i te taata te täpaò no to na aroha e to na here mai te àma o te  huero tiàìri i roto i te pöuri. E ia faaroo tätou i teie reo to Tefania, 17 E püai to te Atua no òe ra, to te Fatu, i roto ia òe ra na na e faaora, No te mea ia parau-anaè-hia e ito e ùputa türama, e aha te ùputa te tahi vahi e na reira tätou i te ìte i te mea e vai ra i ò mai, i roto i teie ìritiraa te Atua i te ùputa o te märamarama e aha te mea ta tätou e ìte atu ra te vai ra iho ä te rahu tei faaìte mai te maitaì ta te Atua i faaineine no te taata mea täno tätou ia tütonu maitaì i nià i tera vahi te faaìte mai ra te reira te maitaì ta te Atua i faaineine no te taata e te reira mau maitaì no te faaìte ä ia i te taata to na aroha e to na here, ia haapoto-anaè-hia te mau mea atoà ta tätou e ìte nei i teie mahana te mea faaî nei i te fenua, te tai e te reva e tae noa atu to raro i te fenua tei òre tätou e ìte, no te faaìte ia i te taata i te aroha e te here o te Atua ia na. Oia mau ia au teie parauraa ta Ìtaia, 3 E e huti òutou i te päpe mä te òaòa no te tumu o te päpe ora ra. Te taata itoito e òre o ia e poìhä, i to te Atua rahuraa te raì e te fenua no te vai te parau, te päpe ua ani te Atua i te päpe ia vaiiho mai te tahi vahi taa atu ra te päpe i nià, taa mai nei te päpe i raro, tera area ta te päpe i faaruè no te pähono i te aniraa a te Atua, te vahi ia ta te Atua faataa èi tupuraa no te raì, tera päpe i raro taa atu te tahi vai mai nei te fenua tera te faanahoraa o te raì e te fenua. I te mea te päpe ta Ioane päpetito ei faaòhipa no te päpetitoraa faa-òre-raa hara. Ua ìte mau hoì au i taua parau nei e, o tei haamata i te òhipa maitaì i roto ia òutou na, na na ia e rave e tae noa atu i te mahana o Ietu Metia ra. Te òhipa maitaì no te faatupu ia i te ora e taua ora ra no faatupu ia i te märamarama i roto i te ìno, i te mea aita te Atua i faaòre i te ìno ta taata i maìti te vai noa ra te ìno e te tiaì noa ra te ìno i to na taime no te faaäpiäpi i te horoà a te Atua, eiaha tätou e manaò ua faateateahia te fenua, eiaha tätou e manaò ua tuu mai te Atua i te märamarama ua ora tätou aita hoê noa mea te taata e ora ai, ia faaea noa i roto i te maitaì te taata e paruparu te taata èita e haapaò na na noa e hitimahuta ia hoì faahou mai te ìno e faaäpiäpi. Te uiraa ia i uihia ia Ioane Päpetito, e te mau taata e rave rahi, te òhi tute, e te mau faèhau, 14 E aha hoì mätou nei? Te pähonohia nei rätou, a horoà na tei ère, eiaha e tïtau tei òre i haapaòhia, eiaha e haamani ìno, eiaha e pari haavare. I mua i teie mau parau ua  fatimaùu te mau taata atoà ia Ioane, te feruri anaè-raa i roto i to rätou âau, e riro paha o ia i te Metia. Ua parau atu ra Ioane ia rätou atoà, nä ô atu ra Te päpetito nei ä hoì au ia òutou i te pape, te haere mai na rä te tahi e mana rahi to na i to ù, e òre ia vau e au ia tätara i te täpeà i ta na tämaa na na e päpetito ia òutou i te Värua Maitaì e te auahi. Tei to na rima ta na tähiri, e tämä mäite o ia i ta na papaìraa tïtona, e haaputu o ia i te tïtona i roto i ta na vairaa tïtona, âreà te ota e tütuì o ia i te reira i te auahi pohe òre. E rave rahi ä ta na aòraa atu, i te faaìteraa atu i te taata i te Parau Maitaì. Ua haafaufaahia te mau uiraa, tei uihia ma te faahohoà i te taata faaàpu tei ôoti e tei faataa i te maa maitaì i te ìno, e täpaò teie no te itoito, ia itoito tätou e ìte tätou i te mea maitaì. E tano ai tätou e parau e, te manaò i haamätauhia i te maitaì, ua faarave ia i te taata i te maitaì ta to na âau e àtuàtu noa ra, âreà te manaò i haamätauhia i te ìno, ua faarave ia i te taata i te ìno ta to na âau e àtuàtu noa ra. E tano atoà rä tätou e parau e, te manaò të òre e au i te tahi parau, e òhie atoà o ia i te haamoè i te reira parau ia òre te reira taata ia haapeàpeà-noa-hia. I haamanaòhia ai rä te taata, no te mea ia ua ìte te Atua i hämani ia na e, teie ta na e rave nei, aita ia e au ra i ta na i ôpua no te taata. Ia ìte maitaì mai tätou, aita te Atua i horoà i te mea ìno na te taata, aita hoì o ia i hämani i te taata no te faatupu i te ìno, e aha rä i maraa ai i te taata te parauraa i te mea maitaì e, mea ìno ; e te mea ìno ra, mea maitaì ia. Te taata noa teie e manaò nei e, ta na te tuhaa ìno, e eita o ia e ora i te mea i horoàhia na na. Eere rä e, te reira anaè, ua tae roa atoà o ia i te manaòraa e, eita to na parau e tià ia faahitihia. Ia itoito tätou i teie tiaìraa toru.

 

Teraì òr. Faatura.

 

Pour être informé des derniers articles, inscrivez vous :
Commenter cet article