Mataio 23,1-12

Publié le par Mapuanga terai

Mau taioraa.

Marati 1:14;2:1-9 Ia haapaohia te mau faaueraa a te Atua.

Taramo 143:1-11 Te aroha tiàturi i te Atua.

I Tetaronia 2:7vh-13 Te haamahanahanaraa.

Mataio 23:1-12 Te Tavini haehaa.

Tapati Reforomatio.

heheuraa tao: phulakateri: otaro parau.

Tumu parau : Mataio 23:3 Eiaha ra outou e pee ia ratou.

Te reforomatio,ia arataihia te Etaretia e te Parau a te Atua.

E hoa ino ma e,te haamanao nei tatou i teie mahana i te parau no te oroà Reforomatio o tei riro ei oroà faufaa rahi no te hui-faaroo porotetani i te ao atoà nei.I te taio mahana 31 no Atopa 1519,i nià i te ùputa o te fare pure no te aorai no Wittemberg,i te fenua Heremani i pia ai o Maratino Rutero i na faaiteraa manao evaneria e 95,o tei ore i farii i te huru faaohiparaa a te Etaretia i te parau a te Atua i taua tau ra.Ei haapotoraa,aita te Evaneria i riro faahou ei aratai no te Etaretia o te Etaretia ra tei riro ei aratai no te Evaneria.No reira to Maratino Rutero i te fenua Heremani,o Ioane Taravino i farani e te mau metua no te Reforomatio i Europa,i te 16 o te tenetere tiàraa mai no te titau i te Etaretia ia hoi faahou i nià i te Evaneria e ia vaiiho faahou ia na ia arataihia e te parau a te Atua i roto i ta na faaiteraa i te haereà mai no te Hau o te Atua.No taua ohipa ra i ravehia e Rutero ma i faahanahanahia ai te oroà Reforomatio i teie tapati.

Ei hioraa.

Teie nei Evaneria ia au i te hioraa a Mataio o tatou i faaroo aè nei i te taioraa no te hoê mau irava i faataahia no teie tapati,ua papaihia ia i te area matahiti e 80 e e haponohia atu ai i muri aè i te mau faatere no te mau amuiraa faaroo i purara ê i tera fenua e i tera fenua.Te paeàu rahi i roto i taua mau àmuiraa ra,e mau àti-Iuta ia,e te faatere rahi o taua mau faatere faaroo ra o Mataio ia.Mai te fenua Iteraera mai to Mataio papairaa e e faataeraa atu i teie nei rata i te mau faatere àmuiraa i purara ê,no te haamanao ia ratou i te huru faatereraa te au ia ratou ia haapao,ia au i to ratou tiàraa taata faaroo.E teie te poroiraa a Mataio i taua mau faatere ra Eiaha outou e pee ia ratou,ia au te haapiiraa a Ietu ia ratou.

No te hui-faaroo i tera tau.

O vai ma ia « ratou »e faahitihia ra e Mataio i roto i teie nei parau.O te mau faritea ia tei ore i farii i roto i te nunaa faaroo àti-Iuta i te mau àti-Iuta i pee ia Ietu e i ta na mau haapiiraa.I to taua mau orometua faritea ra iteraa i te hoê àti-Iuta,no roto atu ia ratou,i te àmuiraa atu i te hoê mau pîpî na Ietu,ua huri ratou i taua mau vahine ra e i taua mau tane àti-Iuta ra i rapae i ta ratou mau pupu e i ta ratou mau fare pureraa oia hoi te tunato.No reira,ma te haamanao i te mau poroiraa a Ietu,te orometua i haapii,i faaineine e i haapaari ia na,mai te tahi atu mau taeaè i to na,no te toroà faatere,teie te faaararaa a Mataio i taua mau faatere àmuiraa ra,Eiaha outou e pee ia ratou.E mea nehenehe roa te haapiiraa e horoàhia ra e taua mau orometua faritea àti-Iuta ra i te taata,no reira,a rave mai ta ratou e haapii ra,i te mea e,e parautià roa ta ratou,e haapii ra i te taata.Te ohipa ra o ta ratou e rave ra eiaha ia outou e rave.No te mea,aita ratou e faaohipa ra i te mau parau o ta ratou e haapii ra i te taata.A rave mai ta ratou e parau ra,eiaha ra mai ta ratou e rave ra.

E i teie mahana.

Mai te peu e,e faahuri mai tatou i teie nei poroiraa na Mataio i nià ia tatou i teie mahana,eita e ore tatou,te orometua,te tiatono,te haapii-evaneria e te feia atoà i faî ia Ietu ei Fatu e ei Faaora no ratou,i te parau-atoà-hia mai e Mataio e.Oia atoà to outou oraraa,ia riro ia ei hohoà no te parau i parauhia e outou.Ia àpeehia ta tatou parau i roto i to tatou oraraa e te ohipa.Te ohipa e hinaarohia ra e tatou i te titau i te taata,ia riro ia ei ohipa tei titauhia e tatou ia tatou iho na mua roa.Eiaha e titau i te vahi teitei i ore i faataahia no tatou i roto i te mau tamaaraa,a titau ra i te vahi haèhaa.Eiaha hoi e titau ia ite-a mai tatou e te taata i roto i te mau ohipa e opuahia ra e tatou.Aita e ohipa e moè i te mata o te Atua i ta tatou e rave no na aita roa e pouri o roto ia na.E ta na e ite mai ei mea mau,e ère ia o tei faaitehia atu e tatou ia na,o tei hunahia ra e tatou i roto i to tatou ààu e aore ia i te mata o te taata.E aita atoà hoi te Evaneria e faaue ra ia tatou ia rave mai tei ravehia ra e te tahi pae e aore ia ia au i te faanahoraa a te tahi pae,ia au ra mai ta te Evaneria e titau ra ia tatou.E ère hoi na te oraraa o te hoê Etaretia,noa atu o vai e e riro noa atu ai o ia ei Etaretia ruperupe e te itoito i ta tatou hioraa,e ère o ia i ta tatou hioraa,o te Metia ra.O ta te Evaneria e titau ia tatou,o ta tatou ia e tapeà.I parau ai o Ietu i ta na mau pîpî i mua i tera manao faahema no te raveraa mai tera e ravehia ra e te mau faritea Eiaha outou e pee i aratou.Hoê roa hoi o outou fatu,hoê metua e e hoê raatira.E e taeaè anaè hoi outou atoà na .

Ia Reforomatio noa.

Teie nei mau poroiraa na Mataio i te mau haapao àmuiraa i taua anotau ra,oia hoi,1916 matahiti i teie nei,e mau poroiraa ia tei titau i te faaàpiraa i roto i te parau no te taviniraa,ia au atoà i te hioraa no te Oroà Iupiri no te 200-raa o te matahiti o to te Evaneria taeraa mai i o tatou nei.E mau poroiraa tei tuàti roa i nià i te parau no te oroà Reforomatio o ta tatou e haamanao nei i teie mahana.E mau hotu anaè tatou,te hui-faaroo porotetani,no roto mai i te Oroà Reforomatio.Teie to na auraa,e mau vahine e e mau tane tei farii.E tei vaiiho ia ratou ia faaàpi-noa-hia e ia aratai-noa-hia e te parau a te Atua.E mau taata,e feia àpi e aore ia e feia paari,tei àro tamau no te upootiàraa no te Varua o te Atua i nia i te hinaaro o te taata.E feia o tei haapae i te mau ohipa atoà i ore i tuàti i nià i te faaueraa a te parau a te Atua,noa atu e,e turai ia ratou i te hoê taime,i roto i te mauiui.Mai te peu e,e taata mau te porotetani tei tiàturi i te parau a te Atua ei aratai no na i roto i to na oraraa e i ta na taviniraa,e tià noa ia ia na ia faaàpi i te mau ohipa atoà e aore ia i te mau vahi atoà e titauhia ra ia na e te Parau a te Atua,tei riro mai ei taata,e o ta teie nei àmuiraa maa moà e haamanao ra ia tatou i teie mahana.

ia ora na .

Publié dans Aòraa

Pour être informé des derniers articles, inscrivez vous :
Commenter cet article