Mataio 22, 34-40

Publié le par Mapuanga terai

Mataio 22, 34 – 40

ua ui mai ra te hoê haapii ture ia Ietu, eiaha no te faafahiahia te faaìteraa parau a Ietu no te here i te Atua e te tauaro. Te here i te Atua o te faaueraa mätamua roa ia te reira i roto i te papa ture. Te here I te Atua no te faaìte I te hohonuraa o te àau e tano ia hanahana te Atua, eiaha no te faaìteraa noa na roto i te parauraa, e te reo. Te here o te taata i te Atua, mea haìhaì roa ia, e vai haìhaì noa o ia, no reira te taatoàraa o to tätou värua ia faataahia no te Atua anaè, no te faaìte i te mau tauaro. E here i te tauaro, e ia tätou iho, o te piti te reira o te faaueraa faufaa roa e vai ra i roto i te ture. Te vai ra te here i roto i te taata teie ra mea maìti i te huru o te taata, o te äa mau te reira no te faatearaa i te Atua, i reira te taata e faaitoito ai i te tatahi i taua mau faanahoraa ra. Teie ra, te vai nei ihoä, i roto i te taata te tahi vahi, tei haapeàpeà i roto ia na no to na tauaro. E ia here ihoä te taata i to na tauaro ma te havarevare òre, eiaha i nià i te au, i te hoê here faatupu aroha e te hau.

E rave rahi mau ôhipa e tià e ravehia no te tauaro, i te mea e parau teie e ärataì i te taata i roto maitaì, no te faatupu i te hoê oraraa hau i roto i te mau hinaaro o te Atua. Ia riro teie na faaueraa e piti i roto èi na ìrava àuro, tei haamanaò noa mai ia tätou, i te hopoià no te here, te aroha e te hau.

E aha te tauaro, te auraa, e ère te tauaro i te hoê taata tei tau noa mai i mua i ta ù aro. Ia riro ra te mau taata atoà èi tauaro, te haapiiraa e tano i roto i te tauiraa. Ia òpere te aroha e te here i roto i te huru o te mau taata atoà, te èreere te popaa te tinito e rave rahi atu a huru taata. Te faufaa rahi i roto i te oraraa te parau ia no te aroha e te here. Na Ietu teie haapiiraa, e here òutou ia òutou iho mai ia ù i here ia òutou iho.

Te parau maitaì ia no te aroha e te here o te Atua i te taata, aore ra te Èvaneria ora a te Atua. E tano änei ia parauhia e, te fenua, te Èvaneria ora ia a te Atua.

Haamanaò ra tätou e, o Ietu tei parau ia na e mmm, e naò atoà ra ia tätou e te reira o te mmm, no te faaìte i te taata i te täpaò no te Aroha e te here o te Atua i te taata, te auraa tera manaò ta tätou i parau-iho ra, tera ia ta tätou atoà i te parau e èvaneria, òia hoì te parau no te aroha e te here o te Atua, ta te taata ra o Ietu i faaìte, ta na ìmi i te raveà ia mmm mai te taata, aita ra hoì te taata i mmm roa, mai te reira iho ä, e ère te mea rahi te feiä i âpee ia na, mea ra tei täpeà i ta na parau tei parau ta Ietu i ìmi i te raveà ia mmm, te ra parau e naò ra e èvaneria. Ua haamata e mai na, ia òre pai tätou ia manaò e, te èvaneria ua haamata i te tau o Ietu, mai na nià ia Ietua te haamata te parau o te èvaneria aita, aita, ua haamata e na mai na te parau o te èvaneria, i te taime te Atua i rahu ai te raì e te fenua. Ua parau te Atua, ua tupu, ua faaìte mai te Atua mea maitaì, te reira maitaì e ora no te taata. E aha te èvaneria e parau maitaì no te aroha e te here o te Atua ia tätou, te ra mea e haati ra ia òutou, ia ìte òutou ua tupu e èvaneria, e parau maitaì no te aroha e te here o te Atua ia òutou, tera mea e faaî ra i te miti e évaneria e parau maitaì, òia hoì te tahi mau täpaò ta te Atua i tuu mai, ia noaa i ta tätou haamaitaìraa ia na i te mau taime atoà, e i te mau vahi atoà, te mea te ìte ra tätou eiaha, maite peu e rave tätou i te ïà, te ïà e ère no te faaî noa i te ôpu o te taata, faaòre i to na poìä e ère. Ia roaa ra ta te taata haamaitaìraa i te Atua na roto i teie ïà i reira e faufaahia ai. Te mau mea atoà e faaî nei i te fenua, e ère no te faaî noa i to tätou ôpu, ia roaa ra ta tätou àrueraa i te Atua, no to na aroha e to na here, e, e parau maitaì, e parau maitaì tera no te Aroha e te here o te Atua ia tätou, ôpanihia atu ra e tätou i roto i te puta, naò ra ia tätou te èvaneria tera ia i papaìhia e Mataio, Mareto, e Ruta, aita ua papaì e na te Atua, te Atua tei haamata i te papaì, àhiri tätou i haapii faahou a na ra ia tätou, ia ù i hiòhiò mai i na pö ra tera mau tamarii tei faatamuhia i te parau, te taiò mai ra rätou i te èvaneria no to òutou mau fenua, òia hoì, e parau no te aroha e te here o te Atua te auraa ia. Eiaha tätou e hiò noa mea nehenhe rora e parau tämau, ua mau ta te tamarii aita, a òaòa no te mea na roto i te tamarii o te Atua ta òutou i faahinaaro ra òre noa atu òutou e ìte, te reira te mea e hinaarohia ra ia tätou i teie mahana, ia hiò i te fenua no reira mai tätou, eiaha tätou ia parau noa e, no ô nei to ù pito i te täpuraahia, e maite peu ra te fenua èita e riro te vahi e noaa ai ta tätou haamaitaìraa i te Atua, ta tätou àrueraa, ta tätou faateniteniraa i to na iòa faufaa-òre te reira, te faaäpiäpi noa ra tätou i te fenua, afeà na tätou i te faaäpiäpi noa na i te fenua. Ia î te fenua ta te Atua ia haamaitaìraa i te taata, e faaî te fenua, e faaî ra i te taata tei ìte i te haamaitaì e te àrue i te Atua. Maite peu e î noa te fenua i te taata haapaòraa òre e te òhipa i ìno ua mauà e ère no reira, ua täno ia haapiihia te tamarii, no te mea tera mea naìnaì mea mä to na âau, òhie o na i te àrue e te faateniteni i te Atua, tera mea paari, aita e tapuà rii na mua, no reira te vai te tuhaa ta tätou e rave, tarahapa, färii faahou te hoì i roto i tera huru to tätou, tera huru i horoàhia mai, e ère na òutou i maìti, tera te huru i vaiihohia mai a rave i tera huru, e a faaòhipa, ia noaa tätou haamaitaìraa, e àrueraa, faateniteniraa i te Atua, eiaha i te mahana pureraa noa. Maite peu ua ìte Mäòhi i te reira mea, te mau vahi atoà te haere, te mau òhipa atoà ta na e rave, e haamaò iho ä o na i to na Atua, te reira te mea e täno faahou ia tätou i te rave i teie mahana. Tätou e te feiä paari, òutou e te feiä âpï, eiaha òutou e teòteò noa i to òutou âpï, faaòhipa ra i te reira âpï, ia ìtehia te vahi âpï i roto i ta òutou haamaitaìraa i te Atua, faufaahia tätou e ìte mai. Faaroo atu ra i àrauaè ra tera Taramo i te himeneraahia mai, te aroha e te parau mau ua farerei raua, te parau tià e te hau ua hohoì raua, e tupu mai te parau mau no roto i te fenua, e ia färii tätou i tera parau mau no roto mai i te fenua, te hiò mai ra te parau tià mai nià mai i te raì, e aha te auraa, tera färiiraa tätou i tera parau mau ta te Atua i tänu i roto i te fenua, e taiòhia te reira èi parau tià na tätou. Te auraa ua ìte te Atua ua mau ia tätou, no reira a rave tera horoà ta te Atua ia tupu te parau tià a te Atua, ia mauruüru te Atua, ia mauruüru änaè te Atua ia rahi atu ä ta na ia ninii mai, no te mea te ora ta tätou e faanaò nei, na te Atua i ninii mai, e aha te auraa maite peu na te Atua i ninii mai, e täno atoà o na ia täpeà horo atu ai tätou i hea, no reira a rave ia rahi atu ä ta na e horoà mai. Mea na reira pai ta te Mäòhi, eiaha atu paha i ù nei io òutou i te Tuamotu nei, èita pai òutou i te mea àmu roa i te ùru. E ère e parau noa atu vau, i roto i te tiàturiraa o te Mäòhi, maite peu e ùru ta na, ia rahi ta na horoà e rahi te hotu o teie ùru, ia pipiri o na, e pipiri atoà te fenua i ta na horoà. Te auraa te mea ta te Atua e hinaaro ra i te taata ia faatupu i te parau no te aroha e te here, no te mea tera maa i tuuhia mai ai no te faaìte i te aroha e te here o te Atua, e aha ta te aroha e te here e faatupu mai, e aroha e te here, tera faufaa a te Atua i horoà na òe e te Mäòhi, tera atoà ra te faufaa ta òe i haaamata i te haapae, no to ò faahinaaroraa i te huru o te popaa, tera atoà te mea i fatifati ai òe i teie mahana. No reira hinaaro òe i te ora a rave tera faufaa ta te Atua i horoà na òe ora faahou i roto ite aroha e te here mai tera te Mäòhi, no te mea tera te faufaa ta Atua i horoà na na. A hiò tei au a rave, a rave a àmu, e aroha te reira e te here no te Atua.

Mauruüru roa vau ta òe mau uiraa, te faaìte noa mai ra i te rahi to òe hinaaro i te mmm, manaò òe te àà mai ra òe aita. E parau noa atu vau, ia àmu òe i teie aita òe e hinaaro faahou e haere e tävana, mai teie ia hiò ta tätou i te faanahoraa i reira tätou i te äratoraahia täno maitaì tera numera e iva àhuru e to tätou pohe, ua hinaarohia, ua ìmihia te raveà ua tae, e tiàturiraa tera no te taata èita o na e ora maite peu aita o Färani, tera mea i tahiti, tera âpooraa rahi i Tahiti ua tae òutou tera ia täna e faahaa manaò noa mai ra, e ua tiàturi-iho òutou e pohe òutou. A hiò na ia Rapa i roto i to na atea e täno te pahi eiaha e tere i ô e ora noa te Rapa; òutou ia òre te pahi e tae mai na ô nei, ua haamata òutou i te auë. Te tahi tau aita i maoro roa anei, ua pau teie mahu ahi, ta tâtou e parau nei e gaz, to Moorea hepohepo i te rahi no tera mea aita teie taoà, e ère note mea aita teie taoà, èita te vahie e àma faahou tera ia ta Moorea ia aue, hoê ä paha e ô òutou atoà. Ia ù i haere i ànanahi rä ai ta e purou to teie fenua, teihea ta òutou vahie te mahana aita e pahi e uta mai tera mau täuihaa, naò o na tätou, ua tae mai ai, ua noaa mai ia aita e àma noa, maite peu e tarere òutou ia òre tera e pohe òutou e pohe iho ä mea päpü, maite peu ra e täui to òutou feruriraa, aita tera, aita te Atua i faaruè ia mätou te vai ra ta na hinaaro te färani e hoì, a hoì atu paì e ère no te färani tätou i ora ai, naò tâtou i teie mahana auaè o färani i maemae roa ai tätou. Aita tätou i ateä roa atu i te nunaa Iteraèra, te naò atu ra vau ia òutou te vai ra ta te Atua ôpuaraa faaora no òe e te Mäòhi. Eie òe taì nei i te oniani, ài-ti-ä ta te Atua ôpuaraa faaora i hohorahia mai ra i mua ia òe ua haamata òe i te auë, e aha atu ai ia i te mahana e pau, no te mea tera mau pahi e uta mai ra i te maa ànanahi e mau e parau päpü teie ta ù e parau atu nei ia òutou. Aita e pahi faahou e aha e ora òutou ia aue haere noa èita, èita e rä o färani ua meùmeù te tärahu a färani te fifi rä o färani i teie mahana, te fenua färani o na iho tera e fifi i teie mahana, o te tahi hau tei meùmeù noa te tärahu ia tae i te tahi faito ia manaò paì òutou e nounou mai o färani ia tätou, aita e faaora o na ia na na mua no reira a faaora ia òutou i teie-nei-raa ra, e ère ia täpeà anaè atu, ua mätau faahou òutou i te àmu i ta òutou no te mea e parau mau iho ä te parauhia mai ra ua faaruèruè rii, e aore ra ua faaruè rahi roa, òia a hiò noa na i nià i te mau tamarii, tera mau tamarii, tera mau mootua ta òutou e faaàmu ra i te twisty, i mua aè nei e uto te horoàhia i nià i te rima, i teie nei e twisty, aita teie mau puèraa mootua e mauruüru, no reira hinaaro òutou ia ora ta òutou mau puèraa mootua faaea i te horo i tera mau puèraa maa. Ua taì mai anaè ra horoà atu te vï, maite peu e vï, horoà atu te uto, horoà atu te tuvava, haamatau rii ia rätou, e ère na tätou atoa iho ä ra e faaineine ra i to tätou pohe. No reira ta te Atua e ôpuaraa faaora i hinaaro, taata i hinaaro e haere mai, te taata rä aita i hinaaro faaea noa atu, èita te Atua e tatapapa faahou i te taata, haere mai tatapapa mai e ora, e ora tätou, òutou roa aè te mea faanaò roa aè, e ora òutou, e ora atoà mätou ** e farahi ia te reira parau, te reira te mea e haapäpü, e haapäpü i to tätou ora ta te Atua i horoà mai, e ua hau roa atu hoì, e aha te auraa maite peu te hoê taata ua färii o na i ta te Atua i horoà, e te vai atoà ta na òhipa tä àvaè, ua tä taìpiti ia o na i te âpïraa, e tera hoì aita e òhipa àvaè aita atoà o na e fifi ra, tera e puha ra, tera e ìmiìmiraa ta na e pupu anei, e te tahi mea, mea na reira paì ta te mau ruau i te mätamua te moni, te moni rii e roaa ia rätou, hoo tihota, hoo taho, hoo pareu ua pee anaè atu tera, aita e òhipa faahou ta rätou e hinaaro no te mea te toeà e te taata atoà na te fenua e horoà, na te miti e horoà, e ère mea na reira ta tera mau ruau, te moni, hoo tihota, hoo taho, hoo pareu, no te mea e pareu paì ia rätou, i teie mahana te feiä âpï e hinaaro i tera mau piriaro papaìhia tei iòa no tera mau òna no te ära mai, te auraa na rätou e faaòna ra ia rätou, èita e hinaaro i te piripou aita i papaìpaìhia a rave noa paì te peni a papaìpaì na nià iho tera ia te tahi mau manaò rii.

Publié dans Aòraa

Pour être informé des derniers articles, inscrivez vous :
Commenter cet article