Mataio 24, 37-44

Publié le par Mapuanga terai

Tapati 01 no Titema 2013

Na taiòraa e maha

Te faaìte nei i te mau òhipa faahiahia e tupu i roto i te oraraa o te taata e to teie ao, te tïtauhia nei te feiä faaroo, e tei òre i faaroo ia parahi i roto i te äraraa. No te mea e òhipa ta te Atua e faatupu no te haafatataraa i pihaiiho i te mau taata atoà e hinaaro nei i ta na ôpuaraa faaora.

O ta Ìtaia e tohu nei no te fare o te Atua i te vahi teitei, ia ìte maitaìhia to na vairaa e te mau taata atoà, ia haere i reira ma te faaäpiäpi – òre – hia e te mau èà huru rau, te parau hia nei taua vähiraa te mouà o te Atua. I reira te Ture e parauhia ai no te haapäpü i ta te Atua faatupuraa i te haavaraa na roto i te hau, no te turäma te ùtuafare i te marämarama, no te parau ora a te Atua. Te faufaa ia e vai ra i ta Ìtaia parauraa no te Atua, ma te tuu te taata i roto te riàrià òre, ia noaa i te parau marämarama i te ìmi i te vahi moè tei haapöurihia, e te mau mea tià òre tei faateä i te Atua.

Oia atoà, ta te Täramo e parau nei no te Fare o te Atua ia haere te taata i reira, e fare faatupu òaòa, tei haamauhia i roto i te òire no te hau, i te iòa o te Atua, èi faaìteraa i te faufaa no te here. Mai te mea te fare teie e faahitihia nei e te papaì täramo, to na auraa te vai ra ia to na faufaa, e aha taua faufaa ra? E rave rahi ia te manaò e tià ia tätou ia horoà ia au i te faanahoraa o te òhipa e tupu i roto e to na vairaa. E parau noa ia tätou e, te fare e vahi ia e ìte ai te taata to na tupuraa, i roto i te òaòa e te riri, te hau e te peàpeà, te aroha e te mauiui, e vahi atoà ra e haamahahia ai te rohirohi.

Areà ra te mau parau no roto i te Roma, te hora no te äraraa teie e faanahohia nei, no te faaìte i te taime no te ao e te ruì. I te mea o te tau teie e hinaarohia nei e tuu i roto i te oraraa o te taata, èi turämaraa i te mau òhipa i maìri, i teie mahana, e amuri atu. O teie te tahi mau tumu e tupu ai te märoraa e te feìì. Ia tiàraa i te taata i taua hora ia riro èi mauhaa no te hau, eiaha ia tupu te mau manaò a te tino, ta te Atua ra e tià ai.

Ta Mataio atoà ia e faahiti nei te hora o te Atua, ia tià i te taata ia vai i roto i äraraa ia haufòre ò ia ia faaea i roto i te ära òre. Na te reira e faaineine ia na i te tiaìraa i te hora o te Metua, o ta Ietu e tïtau nei i te mau taata atoà ia tämau mai te i te ÄRA, ma te pure, ma te rave i te òhipa, ma te himene, ma te àrue e te haamaitaì, no te mea aita teie hora, te mahana te matahiti i faaìtehia i te Tamaiti a te Atua, mauti ra o te Metua anaè tei ìte.

Èi hiòraa âmui.

Te fare e te hora te tahi manaò o tià ia haafaufaahia ia au te faaìteraa a teie mau taiòraa, no te faatomo ia tätou i roto i te tiaìraa mätamua, ta tätou e haamaitaì nei i te Atua Tumu Nui. Te òhipa atoà ia ta Atea e o Atanua i rave, te paturaa i te faè ènata èi nohoraa, ma te täpapa i te hora, ia oti na mua aè e hitihia te mahana. Ua pao ònaòna  te hana a Atea hou te oumati e eke ai. Te faaìte noa mai ra teie òhipa i tupu te faufaa o te fare e te hora. 

Te parau ia e vai i roto i te faaìteraa a Mataio i te pene 24 i te mau ìrava 37 e tihe i te 44, to Ietu hinaaroraa e tuu i te mau taata i roto i te tiaìraa no te hoê òhipa päpü i te faaineineraa i te äraraa, e ära i te òhipa ìtehia, e te mea ìte – òre - hia.   

Parau tumu, Mataio 24, 37 -  44.

Ìrava tumu, Mataio 24, ìrava 42 e teie nei e ara, aore hoì òutou i ìte i te hora e tae mai ai to òutou Fatu, ìrava 44 vm, e teie nei ia parahi ineine noa òutou.

To te paroita nei teie ta tätou parau no teie mahana paieti, e i teie atoà täpati e òmua ai te mätahiti ètärëtia, teie ia te täpati mätamua no te tau tiaìraa no te haereraa mai te arii no te mau arii. Oia hoì te faaora nui o te ao nei.

E aha te TIAÌRAA?

Mauti ra ia,

1- Te faaìteraa ia i te vahi te reira tätou i te tiàraa,

a/1) Te hora, te faaäuraa ia te tupu mauraa te ôpuaraa i roto i te täno, e aore ra te täno òre e te taere.

e/1) Te taime, ia faufaahia na roto i te faaòromaì i te mau mea i manaò – òre – hia.

2- Te faaineineraa ma te ära, ia ìtehia te täpaò

         a/2) Te vai nei te tiaìraa tupu vave.

         e/2) Te vai nei te tiaìraa atea.

3- Te tiàturiraa i te faaueraa a te Fatu òhipa.

         a/3) färii i te ora.

4- Te haamaitaìraa

         a/1) Te farereiraa

         e/2 Aroharaa

O ta tätou ia e hinaaro nei e faanaho i teie mau tiaìraa, ia au i te tïtauraa a te mau taiòraa e vai nei tei faaìte i te huru no te tupuraa no te mau parau tei turäma ia tätou i te mau faaineineraa e au no teie mau òhipa e tupu nei.

Na teie tau ìrava e faaö ia tätou e to te ètärëtia i roto i te haamanaòraa i te horoà a te Atua, i te feiä atoà e tiaì nei i te ora horoà noa. Ua faaroo ae nei tätou i teie mau parau, te fatata nei te hope teie mätahiti, te piri mai ra ia te hora o Noera no te faaìte i te taime e tupu ai.

Ta tätou ra parau no teie hora paieti Mataio pene 24 i  te ìrava  37 e tae i te 44, te faaära nei ia te hoìraa mai te Metia, ia au i ta te èvaneria faaìteraa, e taime ìte – a – òre – hia e te taata, e tae noa atu i te mau merahi o te raì, mau ti ra o te Atua anaè ra tei ìte i taua hora ra. Hora hunahia i te taata, ia parahi ineine noa ra te taata no tau taime ra. I te mea, ia hoì mai o Ietu, e roohia mai e ana te taata te ora ra mai te anotau o Noa hou te tiruvi, òia hoì te àmu ra te inu ra, te faaipoipo ra e te horoà ia faaipoipo, te ora i te oraraa mätauhia i te mau mahana atoà. No reira ia tae mai te Tamaiti a te taata e ìte ò ia i te mau mea atoà i tupu  i te anotau o Noa ra, e ìte ò ia i taua mahana ra, i te mau taata haapaò maitaì e tei ära i te hora manaò –òre –hia. E ìte atoà ò ia i te mau taata tei òre i haapaò, tei òre i taua i to na taeraa mai. Tei raro noa to rätou aro e te haapaò noa ra i ta rätou i hinaaro i reira. Aita e tiàturiraa faahou i te hora o te Atua. O ta te ìrava 40 e te 41 ia e faaìte ra, te tävini haapaò maitaì te ora ia, àreà te òre i haapaò e rirohia atu ia.

  I tià ai, ia Ietu i te faatià  i ta na mau pipi i te parau  no te taata fare e te eia. Te haapäpü nei o Ietu èita te eia e faaära mai i te hora, hoê ra te ära, òia hoì te taata ùtuafare. Hoê tei haapäpühia e ära maori ra o te taata fare, òia atoà ia te taata teretetiano i teie mahana i te tiaìraa i te Fatu e tae mai ra. Ua riro te reira mahana èi haamanaò – noa – raa i to na tae mätamuaraa mai i te ao nei na roto i ta te Atua haafänauraa ta na i here na roto i te püfenua. E mea maitaì ra te taata i roto i te maru metia, ia vai ära i taua hora. I te mea te riro nei to Atua nohoraa mai i roto i te taata, èi tautururaa ia tätou i roto i te tiaìraa i te hora hoìraa mai te Matia i te ao nei.

 E teie nei, e ära aore hoì òutou i ìte i te hora e tae mai ai to òutou Fatu, e teie nei, ia parahi ineine noa òutou.    

Hohoà rii teie parau i te òhipa a te feiä horo pahi, e faaära – iho – a te raatira i te mau ìhitai, e ära maitaì i te hora täpeàraa hoë, eiaha ia taui, ua ìte ia te mau ìhitai ia tae i ta rätou hora ia vai ineine ia rätou, ia òre ia òhu noa pahi, i te vahi hoê, e moèhia atu ra e aha te àveià e rave

Hoê –a – atoà ia te taata paieti, i te vai äraraa i te hora o te Atua, aita to na e numera faaìteraa, i te mavaèvaèraa nei o te mahana, i avatea anei, i te taharaa mahana anei, i te tuìraa pö anei, aita e hora te hora a te Atua e faaìte päpü nei.

Ta Ietu ra e faaìte nei ia tätou, e tiaì, e ära i te mau taime atoà, i te hora manaò – òre – hia te tae mai ra, mai te tane faaipoipo  ra te huru, i te roo – raa – hia mai, mai te mau paretenia tei te hinu mori i te faufaa òre. Faaea – noa iho ra e pae i roto i te pöuri, e aita aè ra i ö i roto i te òroà òaòaraa. Areà ra e pae aore roa ia i haamauà noa i ta rätou hinu o te rämepa, i te taeraa mai te tane faaipoipo, ua ineine maitaì rätou, ö iho ra rätou i roto i te òroà òaòaraa. Haamanaòhia atu ra teie reo i te naòraa e eiaha e haere i te ao, eiaha e haere mai i te pö, e haere mai ra.

E tiaì, e ära, i te hora a te Atua, mai te ìhitai e ära nei i nià i te hora no te täpeàraa i te hoë, e te hiòraa i te àveià. Òia atoà ia tätou i te ära èi àvariraa na tätou teie matahiti ètärëtia e ìriti nei i muri ia tätou. O tätou ia òhipa e to te ètärëtia i te äraraa i te hora no te täpeàraa i te hoë no te pahi o te Atua ia òre ia iri i nià i te àoa. Ia ìte – a – hia ra te mori turäma o te ava, èi marämarama, èi ora no te mau taata atoà e tiaì nei i te hora o te Atua.

 Irava òpani, Ìtaia 2, 5 e te ùtuafare o Iatopa nei, e haere mai òutou, e na te parau maramarama a Iehova tätou i te haere.

 

 

Terai òr

 

Publié dans Aòraa

Pour être informé des derniers articles, inscrivez vous :
Commenter cet article