Ev. Ruta 13, 22-30

Publié le par Mapuanga terai

 Tapati 25 no Atete 2013

Ev. Ruta 13, 22 – 30

22 Haere atu ra ò ia i Ierutarema na roto i te mau òire e te mau òire rii i te haapii – haere -raa atu.

23 Ua parau mai ra te hoê taata ia na, E te Fatu, e iti anei te ora?

24 Ua parau atu ra ò ia ia rätou, E faaitoito hua i te tomo na te ùputa pirihaò : e faaìte atu hoì au ia òutou, e rave rahi te tämata noa i te tomo i reira, e  òre roa e ö.

25 Ua tià anaè hoì te taata ùtuafare i nià, e ua haamau i te ùputa, e ua tià mai òutou i rapae au mai, pätoto mai ai i te ùputa, a na ô mai ai ra e, E te Fatu, e te Fatu, ìriti aè na ia mätou  e riro ò ia i te na ô mai ia òutou, Aore au i ìte ia òutou e to òutou ra vahi :

26 ei reira òutou e parau mai ai e, I àmu na hoì mätou e inu na hoì i mua i to aro, e i haapii na hoì òe i te mau aroä i ö matou ra.

27 E parau atu ä ò ia, Te parau atu nei au ia òutou, aore au i ìte ia òutou e to òutou na vahi, ia atea e atu òutou, e te mau rave parau ìno.

28 O te òto iho ra e te aùaùraa niho i reira ra, ia hiò òutou ia Aperahama, e ia Itaata, e ia Iatopa, e te mau perofeta atoà tei roto i te patireia o te Atua, e hoparahia òutou iho i rapae àu

29 E tae mai ä to te hitiaa o te rä, e to te toòà o te rä ; to àpatoèrau, e to àpatoà,  e riro ia èi manihini i te patireia o te Atua.

30 E ìnaha, e riro to muri ra no mua, e to mua ra no muri.

Te parau e farereihia nei i teie hora haamoriraa na tätou, te tuuhia ra o Ietu i mua i te tahi uiraa, e iti anei te ora. Na teie uiraa e faaìte ia tätou te huru no te puai te haapiiraa e horoàhia nei e Ietu i roto i te mau òire i farereihia. E te faufaa no te parau i tuuhia e Ietu i mua i te mau taata e faaroo nei i te parau no te ora.

Teie ora e faanaho o Ietu te òhipa e rave e täpae ai i reira,

1) Na roto i te ùputa pirihaò i te tomo, teie rä e rave rahi te tomo na reira e òre roa e ö.

2) Te parau no te ùtuafare, te vai nei te taata i roto, e i rapae, to rapae te pätoto nei ia i te ùputa.

3) Te fatu fare aore au i ìte ia òutou.

4) E pähono te mau taata i rapae i te fare, i àmu na, i inu na mätou i mua i to aro na.

5) E täpiti te fatu ùtuafare i te parau e, ma te faateiaha te reo, aore au i ìte e te mau rave parau ìno.

 I faaö mai ai o Ietu i te mau taata no te faaäuraa mätamua, ia Aperahama, ia Itaata, ia Iatopa e te mau perofeta tei roto rätou i te patireia o te Atua.

I to òutou manaòraa e aha te tumu o Ietu i pähono ai mai teie te huru i te uiraa e, e iti anei te ora? No te mea ua hinaaro te taata e täòtia i te parau no te ora, i nià i te maa, e te inu ia au i te ìrava 26, I àmu na hoì mätou e inu na hoì i mua i to aro. E riro anei te maa e te päpe e òtià no te ora a te Atua, èita no te mea na te maa e te päpe e horoà i te puai i te taata no te faaìte i te hanahana o te Atua. Te reo ia o te Atua i nià ia Eria, a rave a àmu a inu vahi maoro tei faataahia no òe, e haere e faatahinu te mau arii, te mau perofeta no te Atua.

I haapäpü ai o Ietu i te reira i te ìrava 29, E tae mai ä to te hitiaa o te rä, e to te toòà o te rä ; to àpatoèrau, e to àpatoà,  e riro ia èi manihini i te patireia o te Atua.

Ia faaroo tätou i teie reo to Ietu, te ìte nei ia tätou te ora a te Atua, tei roto ia i na poro e ha o te ao nei, e i roto ia MÄÒHI NUI nei. Te haamaitaì nei tätou i te Atua i te òre – raa e haafatu, i te hoê nunaa, te faatereraa fenua, te faatereraa ètärëtia, i te parau no te ORA. To na auraa ra te ìritihia nei e Ietu i te parau no te ora, i te pae, hitiaa o te rä, toòà o te rä ; to àpatoèrau, e to àpatoà, o ta tätou atoà ia e faanaò nei, te heeùri, te ruperupe, te hotu, o te fenua, e to te moana, i MÄÒHI NUI. E hau atu ai i te faahiahia, e riro ia èi manihini i te patireia o te Atua, teie turämaraa na Ietu no te horoà ia te märamaramaraa, i ò mai i te ùputa pirihaò e riro ia èi manihini na te Atua.

 Nous trouvons Ici le progrès de l’évangile prédit dans deux paraboles, comme dans Le royaume du Messie est le royaume de Dieu. Puisse la grâce grandir dans nos coeurs; puissent notre foi et notre amour grandir d’une façon extrême, de façon à donner des évidences indubitables de leur réalité. Puisse l’exemple des saints de Dieu être béni pour ceux parmi lesquels ils vivent; et puisse sa grâce couler d’un coeur à un autre, jusqu’à ce qu’un petit nombre devienne un millier.

 Notre Sauveur est venu pour guider les consciences des hommes, et non pour satisfaire leur curiosité. Ne demandons pas: combien seront sauvés? Mais: Est-ce que je suis l’un d’eux? Ne demandons pas: Que deviendra untel ou untel, mais: Que ferai-je, et qu’adviendra-t-il de moi? Nous devons lutter pour entrer par la porte étroite. Ceci est un ordre pour chacun de nous: Efforcez-vous. Tous ceux qui veulent être sauvés doivent entrer par la porte étroite, et doivent subir un changement de tout leur être. Ceux qui veulent entrer doivent lutter pour entrer. Puis suivent des considérations qui donnent de la force à cette exhortation. Oh que nous puissions nous réveiller à cet appel! Une question a été posée: n’y a-t-il que peu de gens qui soient sauvés? Mais que personne ne se décourage, aussi bien pour lui-même que pour les autres, car les derniers seront les premiers, et les premiers seront les derniers. Si nous atteignons le ciel, nous y rencontrerons beaucoup de ceux que nous ne pensions pas rencontrer, et il y manquera beaucoup de ceux que nous comptions y trouver.

 

 

Publié dans Aòraa

Pour être informé des derniers articles, inscrivez vous :
Commenter cet article
T
Cependant, il ya beaucoup de gens qui regardent négativement sur ​​ce nouveau développement. Certains croient que toute forme d'activité commerciale sur les blogs va détruire la crédibilité de la blogosphère.
Répondre
O
l'outil que nous utilisons pour l'information de partage, nous permet d'ouvrir d'autre horizon de savoir, mon blogs c'est pour un public de Mäòhi Nui, écrit en langue Mäòhi, surprise de vous lire top graduate schools.