Te mau taiòraa : Taramo 3 / Märeto 15, 24-41.

Publié le par Mapuanga terai

Poroì no te mahana pae 29 no mäti 2024 Faraite poheraa & Haapaeraa mäa

 

Te mau taiòraa : Taramo 3 / Märeto 15, 24-41.

 

Poroì : Märeto 15, 38 : « Ua mahae iho ra te päruru o te Hiero ra mai nià mai ä e raro roa »

 

Mäòhi Nui, te Aroha ia rahi. Teie tätou i mua i teie parau no tätou i teie mahana. Eere i te tahi parau âpï teie, e parau rä teie tei mätauhia e to tätou tarià i te faaroo i te mau matahiti atoà. No te mea hoì, e parau mätauhia e tätou i te faaroo, te tanoraa mau e ôhie atoà ia tätou i te märamarama e te taa i te auraa e vai nei i roto i teie parau.

 

Ta te parau ra e faatoro nei ia tätou i teie mahana, teie te Tamaiti a te Atua i mua i te ìno, te tähitohito, te faaino a te taata. Aita ia e òre e, tau minuti noa e toe nei ia Ietu, ö atu ai oia i roto i te rima o te pohe. E aha rä ta te pohe o Ietu e tauturu nei ia tätou i teie mahana, teie ia parau tei faataahia no tätou i teie mahana, o tei nä ô mai e : « Ua mahae iho ra te päruru o te Hiero ra mai nià mai ä e raro roa ».

 

Ua tupu teie parau i muri iti noa aè i te pohe o Ietu, e teie te tahi mau ôhipa i tupu. Te päpü ra ia tätou e, noa atu ua pohe Ietu, eita rä te Atua e faaea i te tauturu e i te haapii i te taata. E te vähi ta te Atua e tauturu nei i teie nünaa, mäoti rä, te vähi ia ta rätou i mätau i te haamori i te Atua, te Hiero ia. Te tanoraa mau, te Hiero, vähi teie tei faataahia no te haamori i te Atua.

 

Ta te parau rä e tauturu nei ia tätou i teie mahana, e au ra e, te vähi e fifihia ra e teie nünaa, o to na ia oraraa faaroo. Te auraa ra, te arataì faaroo ia o teie nünaa teie e faatorohia nei e teie parau nä tätou. Mai te peu, te Hiero, e vähi haamoriraa teie i te Atua, aita ia e manaò to te taata, aita atoà ta te taata e faanahoraa. Te auraa, i roto i te fare pure, mai mua e tae roa i muri, mai nià e tae roa i raro, nö te Atua anaè ia, e nä te Atua anaè te faanahoraa e te parau i roto.

 

E aha rä ta teie ìrava e tauturu nei ia tätou i teie mahana, ia rave hoì tätou i te parau no te päruru o te tahi fare : Te manaò mätämua, te tahi täoà e tauturu nei, ia òre te hihi o te mahana ia tae i roto te fare. Te auraa, nä te paruru o te fare e höroà i te au o te märamarama, aore ia te pöuri e te au o te hihi o te mahana e hinaarohia nei no taua fare ra. Te piti o te manaò, no te päruru ia i te mata o te taata, ia òre te èiä e te mau mea atoà ia haafii i teie fare.

 

Te òhipa atoà ia e ravehia nei e te mau arataì faaroo o te nünaa âti-Iuta, oia hoì te tuuraa i te tahi päruu fare i roto i te fare o te Atua. E au atu ra ia e, eere faahou no te hihi mahana e te mata taata, no te faaìte noa i te nünaa e, o mätou teie, teie te mau arataì, nä mätou te faanahoraa, no mätou te hinaaro i roto i teie fare. Ia märamarama hoì tätou i teie huru tupuraa òhipa, ua faataahia te fare o te Atua e piti tuhaa, te tuhaa no te nünaa e te tuhaa no te mau arataì faaroo. Te auraa ra, eita te nünaa e tano i te vähi i faataahia no te mau arataì, nä reira atoà no te mau arataì, eere atoà ia rätou e tano i te vähi e pärahihia nei e te nünaa, ua tae roa te manaò taata i roto i te fare o te Atua.

 

Na roto i te pohe o te Fatu, te hinaaro nei te Fatu e haamaitaì i teie vähi, aore ia e tauturu i teie vähi e paruparuhia nei. Oia hoì, te fare o te Atua, e vähi te reira e ìtehia ai te hinaaro e te manaò o te Atua. Ua mahae teie päruru, ua topa atoà ia te faanahoraa a te taata i roto i te fare o te Atua. I te tau i faatere noa mai ai te mau arataì faaroo âti-Iuta, e au pai e, tei roto noa te fare pure i te pöuri, nä roto rä i teie òhipa i tupu, ua hiti faahouhia teie fare pure i te märamarama o te Atua. Te auraa ra, aita to te tiàraa i roto i te fare pure o te Atua, aita e tätuhaahia na te fare o te Atua, mai mua e tae roa i muri, mai nià e tae roa i raro, no te Atua, e te vähi ta òe e hinaaro nei i te pärahi, eita te Atua e faahaapa mai ia òe.

 

No reira, e te nünaa Mäòhi, e aha te huru e te fäito o te päruru o ta tätou e tuu nei i roto i ta tätou mau fare pure. E mai te peu, ua api te fare o te Atua i te mau päruru rau faanahohia e te taata, e tano änei e parau e, e fare terä no te Atua ? Faaitoito anaè ia i te faatopa e te haamahae i teie mau päruru rau, ia hoì faahou mai te Atua ei faatere i roto i to na iho fare. E hau roa atu ai, te faahohoà-atoà-hia nei te âau o te taata mai te Hiero ra te huru. Te haapiiraa e matara mai ra i roto i teie parau nä tätou no teie mahana, faaitoito i te tätara i terä mau päruru rau e vai ra i roto i to tätou âau. Faaitoito anaè i te faahoì mai te Atua i roto i to tätou âau, e i reira noa tätou e maitaì ai.

 

Ei ôpaniraa : Të nä ô ra te pure a to tätou hui tupuna e : « Ia Atua te Atua, Ia fenua te fenua, ia taata te taata, ua maitaì roa ». Te Aroha ia Rahi.

 

Taurani, òrometua

Publié dans Aòraa

Pour être informé des derniers articles, inscrivez vous :
Commenter cet article