Ruta èv 12.32-48 Färiu

Publié le par Mapuanga terai

Tāpati 11 no Âtete 2019.

Färiu

Taramo 33

1 E òaòa i te Fatu, e te feiä parau tià e, E au te haamaitaì i te feiä parau tià. 2 E haamaitaì i te Fatu i te tïnura, e himene ia na i te näpara aho àhuru ra. 3 E himene ia na i te himene âpï, faaòto maitaì na mä te òaòa e te au mäite. 4 E parau tià ta te Fatu, e te haavare òre hoì ta na atoà ra mau òhipa. 5 Hinaaro o ia i te parau tià e te au, te î nei te fenua i te maitaì a te Fatu. 6 Na te parau a te Fatu i oti ai te mau raì, e to rätou atoà ra i te aho o to na vaha. 7 Ua haaputu o ia i te moana ra o te tai ei puèà, e ua vaiiho o ia i te moana i roto i te fare vairaa. 8 Ia mataù te mau fenua atoà i te Fatu; e ia höriri to te ao atoà nei ia na. 9 Ua parau hoì o ia, e oti aè ra; ua faaue o ia, e ua mau atu ra. 10 Te faaòre nei te Fatu i te âpooraa a te mau êtene, te faariro nei i tei ôpuahia e te mau taata ra ei mea faufaa òre. 11 Tei faaäuhia e te Fatu ra, e tià ia i te vai-mäite-raa, e tei manaòhia e ta na âau e tae noa atu i te mau uì atoà ra. 12 E ao to te fenua, o te Fatu to rätou Atua; e te mau taata i mäìtihia e ana ei tufaa na na. 13 O te Fatu tei hiò mai nä nià mai i te raì, te hiò mai ra i te mau tamarii atoà a te taata nei. 14 Te vähi i pärahihia e ana ra, ta na ia hiòraa mai i to te ao atoà nei.15 O ia anaè rä tei haafäito i to rätou âau, e o ia tei hiòpoà mai i ta rätou mau räveà. 16 Aore e arii i ora i te rahi o ta na nuu, aore e taata püai i ora i te rahi o te püai.17 E mea faufaa òre te puaahorofenua ei haapüraa, aore e taata e ora i to na püai rahi. 18 Inaha, tei nià to te Fatu mata i te feiä i mataù ia na, i nià i te feiä i tiàturi i to na ra aroha, 19 e faaora ia rätou i te pohe, e ia ora hoì rätou i te oè ra. 20 Te tiaì nei to mätou värua i te Fatu; o to mätou ia tauturu, e to mätou ia päruru. 21 Te òaòa nei to mätou âau ia na; te tiàturi nei hoì mätou i to na ra iòa moà. 22 Ia vai mäite mai ä to aroha, e te Fatu, i nià ia mätou, mai ia mätou nei e tiàturi atu ia òe ra.

Ètetiera 33.10-16

10 E o òe atoà, e te tamaiti a te taata na, e parau atu i te ùtuafare o Ìteraèra; Te vai nei ta mätou mau hara, e ta mätou nei mau parau ìno i nià ia mätou nei, e ua roohia mätou i te ìno i te reira, e aha iho ra hoì mätou e ora ai? 11 E parau atu ia rätou te nä ô mai ra te ATUA ra o te Fatu  te ora nei au ra, aore roa o ù e mauruüruraa i te pohe o te taata ìno ra; ia färiu mai ra te taata i ta na parau ìno ia ora e färiu mai òutou, e färiu mai òutou, i ta òutou mau parau ìno ra; e aha hoì òutou i hinaaro ai i te pohe, e te ùtuafare o Ìteraèra e? 12 E parau atoà atu òe, e te tamaiti a te taata na, i te mau tamarii a to mau taata ra, E òre te taata parau tià e ora i ta na ra parau tià i te mahana e hara ai o ia ra; e te parau ìno hoì a te taata parau ìno ra, e òre o ia e hià i te reira i te mahana e färiu mai ai o ia i te parau ìno nä na ra; e òre atoà e ora te taata parau tià i te mahana e hara ai o ia i ta na ra parau tià. 13 Ia parau vau i te taata parau tià ra, E ora mau o ia; e ua tiàturi iho ra o ia i ta na iho parau tià, e ua rave hoì i te parau ìno, e òre e manaòhia te mau parau tià atoà nä na ra, no ta na ra parau tià ìno tä na i rave ra, e pohe o ia i te reira. 14 E mai reira hoì, ia parau atu vau i te taata parau ìno ra, E pohe mau ä òe na; e ua färiu mai o ia i ta na parau ìno, e ua rave i te mea au e te mea tià ra; 15 e ua faahoì mai ra taua taata parau ìno ra i te mauhaa, e ua hopoi mai i tä na i haru ra, e ua haapaò i te parau ora mau ä o ia, e òre ia e pohe. 16 Te mau hara atoà tä na i rave ra, e òre ia e manaò-faahou-hia ei hara nä na; ua rave o ia i te mea au e te parau tià e ora mau ä o ia ra.

Hēpera 11.1-19

Te faaroo, 1 E teie nei, o te faaroo nei, o te tiàturi ia i te mau mea e tiaìhia nei, e te ìte i te mau mea aore e hiòhia nei. 2 No te reira hoì i noaa ai te roo maitaì i te feiä tahito ra. 3 No te faaroo i ìte ai tätou e, no te parau a te Atua nä ao nei i hämanihia ai, eere hoì te mau mea e hiòhia nei i to te hoê mau mea i ìteä ra. 4 No te faaroo i maitaì roa ai ta Àpera tütia i püpü i te Atua i ta Taina; i parauhia mai ai o ia e, e taata parau tià, o te Atua i faatià mai i taua taoà horoà na na ra; e teie nei, pohe noa ä o ia, te parau noa mai ra ia, i taua faaroo ra.

5 No te faaroo i tähitihia ai Ènoha ia òre o ia ia ìte i te pohe; e aita ra o ia, no te mea ua tähitihia o ia e te Atua; hou hoì o ia i tähitihia ai i ìte ai o ia e, te mauruüru ra te Atua ia na. 6 Aore e faaroo ra e òre roa o ia e mauruüru o te haamori i te Atua ra, e faaroo o ia e, e Atua, e tià ai, e o ia të faautuà i te feiä i ìmi päpü ia na ra. 7 No te faaroo hoì to Noa, a faaìtehia mai ai o ia e te Atua i te mau mea aore ä i ìteä mai ra, e roohia iho ra e te mataù, i tarai ai i te pahï ia ora to na fëtii; faahapa iho ra i to te ao, e riro atu ra o ia ei fatu i te parau tià e noaa i te faaroo ra. 8 No te faaroo i haapaò ai Âperahäma, a parauhia mai ai o ia e, e haere i te hoê vähi e noaa mai ia na a muri atu ei âià; e haere atu ra o ia mä te ìte òre i taua fenua i haerehia e ana ra. 9 No te faaroo i purutia noa ai o ia i taua fenua i parauhia mai ra, mai te mea e, e fenua ê ra i te pärahi-noa-raa i roto i te tiàhapa ra, rätou atoà o Ìtaata, e o Iatöpa; o nä taata âià atoà ia e o ia atoà i tei parauhia mai ra.

Ruta èv 12.32-48

Te mau taoà i nià i te raì

(Mät 6,19-21) 32 Eiaha e mataù, e taù nana iti e, E mea hinaaro na to òutou Metua i te horoà mai i te Pätireia no òutou. 33 E hoo i ta òutou taoà, a horoà noa atu ai; ei pütë marau òre ta òutou, ei taoà pau òre i te ao ra; i te vähi e òre e taeà e te èiä, e òre hoì e pau i te huhu. 34 Te vähi hoì i vai ai ta òutou taoà, tei reira atoà ia to òutou âau. Te mau tävini e vai ara nei, 35 Ia tätuahia to òutou tauupu, e ia vai àma ä ta òutou rämepa. 36 E ia au òutou i te feiä i tiaì i to rätou fatu i te hoìraa mai, mai te faaipoiporaa mai ra; ia haere mai rä o ia e pätötö mai ra, ia ìriti rätou i te ôpani ia na i reira ra. 37 E ao to te reira mau tävini, i te roohiaraa mai e to rätou fatu, te ara ra, Oia mau ta ù e parau atu ia òutou na, e riro o ia i te tätua ia na iho, a tuu atu ai ia rätou i te àmuraa mäa ra, a raverave ai i te mäa na rätou. 38 E ia tae mai o ia i te piti o te äraraa, e te toru hoì, roohia mai te nä reira ra, e ao to te reira mau tävini. 39 Ua ìte hoì òutou e: àhiri i ìte na te taata fare i te hora e tae mai ai te èiä, e ara ia o ia, e òre e vaiiho noa i to na fare ia vävähi-noa-hia na. 40 E teie nei, ia vai ineine ä òutou, no te mea ei te hora manaò-òre-hia e òutou na e tae mai ai te Tamaiti a te taata nei. Te tävini haapaò maitaì e te tävini haapaò òre (Mät 24,45-51) 41 Ua parau mai ra Pëtero ia na, E te Fatu, i parau tià mai änei òe i tënä na parapore ia mätou anaè nei, e i te taata atoà änei? 42 Ua parau atu ra te Fatu O vai hoì te tïàau haavare òre e te haapaò maitaì, i ta te fatu e tuu i nià iho i to na atoà ra mau tävini, ei tuu atu i ta rätou tufaa mäa i te tufaraa mau ra? 43 E ao to te reira tävini, to tei roohia mai e to na ra fatu te nä reira ra. 44 Oia mau ta ù e parau atu ia òutou nei, e faariro ia o ia ia na ei mau i te mau taoà atoà na na ra. 45 Âreà te tävini e parau noa i rito ia na iho e, E òre ta ù fatu e tae vave mai, papaì iho ra i te mau tävini täne, e te mau tävini vahine, àmu iho ra i te mäa, e inu faataèro iho ra i te àva; 46 e tae mai ia te fatu o taua tävini ra i te mahana manaò-òre-hia e ana, e i te hora-ìteä-òre-hia e ana ra, e e täpüpü atu ia na, a tuu atu ai i ta na tufaa i roto i te feiä haapaò òre atoà ra. 47 E te tävini i ìte i te hinaaro o to na ra fatu, e aita i faaineine ia na iho, aore hoì i rave i ta te fatu i hinaaro ra, e papaìhia ia e rave rahi te täìriraa. 48 Âreà tei òre i ìte ra, rave atu ra rä i te parau e au ia na te papaì, e täìriraa iti ia to na: o tei tuuhia atu te mea rahi ra, e mea rahi atoà të tïtauhia atu; e ta te taata hoì i tuu atu i te mea rahi ra, e mea rahi atoà ia të anihia atu ia na ra.

Manaò.

Te oraraa i roto i te faaroo, e hinaaro tumu te reira no te Atua Nui Tumu Tahi ia tätou ia au i te puta a te perofeta ra a Ètetiera, ua faaìte Ètetiera i te mana o te parau i nià i te mau peu tià òre e te piò, i vai na i roto i te oraraa o te nünaa o te Atua i to na ra tau. Te haamanaò nei o ia i te hinaaro tumu o te Atua i te parau o te ora i te faaroo o te räveà ia no te faatïtïàifaro i te mau faanahoraa e au ia ìte te nünaa i ta na hopoià i roto i te ôpuaraa faaora a te Atua. Te haafaufaahia nei i roto i na taiòraa e mäha nei i te parau te färiuraa i te parau ìno nä roto i te mana o te Atua, te rü nei to na here ia tätou. Te pii nei o ia ia tätou tei faaäuhia to na hohoà i te Atua to na Fatu, ia haaparare i te faaäuraa mä te parau e te òhipa. I te mea te taata e mauhaa hinaarohia e te Atua no to na mau hinaaro, te ora, te faaroo ia i te Atua ora, no te ora ra e färiu ia i te ìno, ia tupu te faafäiteraa. Te tïtau nei teie mau parau ia haamori tätou i te Atua, no te mea ua piihia tätou no te faaìte i to tätou faaroo, ia färiu i te ìno ma te tätarahapa i mua i te Atua. I muri mai i te reira, e maraa ai ia tätou no te faaìte i te ao, i te faaäuraa ei mea tià. Te ani nei te here o te Atua ia tätou i te pure tei höroà ia tätou i te färiuraa i te ìno  ei puna no te ora. No te faariro ia tätou ei ìte no te mau maitaì ta te rahu i faatupu i mua i te nahoà, e faufaa ai ia haapaòhia teie mau parau tei haapotohia ia ua i na taiòraa e mäha.

>Taramo 33,  3 E himene i te himene âpï, faaòto maitaì i te òaòa.

>Ètetiera 33, 11 ia färiu mai te taata i te parau ìno ia ora, a färiu mai.

>Hepera 11, 3 te faaroo i ìte ai tätou e, te ao nei hämanihia i te parau Atua.

>Ruta èv. 12,  32 Eiaha e mataù, e ta ù nana iti e,

I to tätou faarooraa i te haapotoraa, te òaòa nei tätou I te faaroo I teie reo no Ietu, 32 Eiaha e mataù, e ta ù nana iti e, i roto i te huru manaò e färiu mai to òutou aro, faatoro mai te tärià, e a tiàturi mai i te ora. Te faaitoito nei o Ietu i ta na mau pipi, ia òre rätou ia haapeàpeà i te mau faanahoraa te òre  roa e au no te oraraa i te mau òhipa e tïtauhia nei ia rätou. Te tïtauhia nei ia rätou ia haapaò i te faufaa no te täviniraa ia hanahana te Atua, i te mea tei reira te èà maitaì no te aroha e te here. E nana ïti teie ta Ietu e parau nei eiaha e mätaù, i te mea e rave rahi mau taata e manaò nei, tei te oraraa navaì e hope ai te parau no te maitaì, e tei nià i te rahi te haaputuraa te mau taoà e hanahana ai te hiroà taata. No Ietu te taoà, ia noaa i te taata i te faanaho, ia hoo, ia horoà, no te faaìte ia i to na faufaa te òhipa i ravehia. Ma te tuu atoà i tiàturiraa i roto i te mau taoà e faatupu te hau no te oraraa. O ta Ietu e parau nei i te ìrava 34 Te vahi hoì i vai ai ta òutou taoà, tei reira atoà ia to òutou àau. Oia hoì, ia hoohia, ia horoàhia, ia âpeehia e te àau maitaì, eiaha paì e hoo no te mea aita e faufaa faahou, eiaha paì e horoà no te mea ua tähito roa. E faaineineraa teie ta Ietu e tuu nei i mua i te mau pipi, e i mua i te mau taata atoà e taiò nei i teie parau, ia vai noa te puai no te äraraa i mua te mau òhipa manaò-òre-hia. No reira o Ietu i faahiti ai teie parau i te ìrava 35 Ia tätuahia to òutou täuüpu, e ia vai àma ta òutou rämepa. Te rämepa ta Ietu e faahiti nei, mauti ra ia te faaroo o te mau taata, e tiàturiraa nei i te mau hinaaro o te Atua. No te mea o Ietu to tätou Fatu i haere mai ò ia no te ärataì i to na mau tävini i roto i te ìteraa te faufaa i te vahi e turämahia ra e te märamarama no te parau. Na te parau a te Atua e tauturu i te taata ia òre ia faaea tämau noa i roto i te mataù, ia riro i taua taime ra, e äraraa i mua i te mau faanahoraa ìte-òre- hia, no te hoìraa i te Fatu o te òhipa. Te tuhaa a te tävini to na ia faaineine-noa-raa ia na, ia òre ò ia ia paruparu i te tiaìraa i te hora te mahana e hoì mai to na Fatu. Teie faaineineraa te ìteraa te tävini i te tumu no te faahiahia ta na hopoià e haapaò ra no te ora o ta na e faanaò ra, i te taime e tià ai i mua i to na Fatu. Ia tupu te haapaò, e òaòa ra ia na te Fatu, ia òre ra, e peàpeàraa ia na Fatu. No te mea ia ìte te mau tävini e, no roto rätou i te nana a te Fatu ra o Ietu.   

 

Teraì òr. Faatura.



 

Publié dans Aòraa

Pour être informé des derniers articles, inscrivez vous :
Commenter cet article