Te 2 o te mahana pureraa tau 2017

Publié le par Mapuanga terai

Te 2 o te mahana

 

Monirë 2 no Tënuare 2017

« Te oraraa i roto i te Hau, e hinaaro tumu te reira no te Fatu ia tätou »

TUMU PARAU Të ora ra, a faaroo i te Atua o te ora.  [2 Tor 5/15]

 

TE MAU TAIÒRAA

Mita 6/6-8 : Ua faaìte te Atua ia  e i te mea maitaì.

Taramo 25/1-5 : E te Tumu Nui e, haapii mai ia ù i to  e mau taìara

1 Ioane 4/19-21 : Te here nei tätou ia tätou, no te mea te Atua te mätamua i here mai ia tätou.

Mätaio 16/24-26 : Tei haapae i to na oraraa no ù nei, e fänaò o ia i te ora.

 

TE TAHI MAU MANAÒ

Ua tonohia mai Ietu i te ao nei e to na Metua, ia tupu ta na ôpuaraa faaora no te taata, ei räveà e faaroo ai te mau nünaa atoà e, o Ietu e tupuraa ia no te here o te Atua i te taata. Te täatoàraa o to na oraraa, te täatoàraa o ta na mau haapiiraa, e tae noa atu i to na haapoheraahia e te taata, e to te Atua faatiàraa mai ia na mai te pohe mai, ua riro ia ei faaìte i te taata i te faufaa o to na tiàmäraa, e ia tauàti to na oraraa i nià i te here o te Atua ia na, ta te fenua e haapii tuutuu  òre noa ra ia na, e ia faaroo o ia e, e aita to na e parau i räpae i te here o te Atua Metua ia na, ta te Tamaiti i haere mai e heheu faahou i te taata. Eita atu ra o ia e türuì faahou i nià i to na teitei e to na hinaaro faateitei ia na.

Mai tei anihia e te Atua i te mau perofeta, ia faaära rätou i te nünaa, e aha te maitaì ta te taata e rave no to na oraraa, ia pärahi o ia i roto i te hau, te maitaì e te ora. Te mea mau ia ta Mita i tïtau i te nünaa, te haamanaòraa ia na e, aita atu e mea ta te Atua e tiaì mai ra ia rave te taata, te faatupuraa o ia i te mea tià, te anoenoeraa i te aroha, e te haereraa mä te haèhaa i roto i te oraraa e te Atua.

Ua ìte maitaì atoà te Atua Tumu Tahi e, e maraa te reira ia tätou ia faatupu i roto ia tätou, eita atoà rä o ia e faaruè ia tätou, no te maitaì ta na e hinaaro ia fänaò  te täatoàraa i te ora, nä roto ia ta na tautururaa, ta na pärururaa, ta na faaitoitoraa, ta na arataìraa e ta na tiaìraa.

I teie mahana, i mua i te türehu rahi o te oraraa vaamataèinaa o teie nünaa mäòhi, mai to na oraraa poritita, to na oraraa moni, nä roto i to na haavïraahia i te hiroà papaâ, te paari o te papaâ, tei vävähi i te oraraa âmui o te Mäòhi i haamauhia i nià i to te Atua here rahi ia na. Ua hurihia te haapiiraa a te fenua i räpae i to na oraraa, i te rahiraa ture i haamauhia e te hau färani no te tümä i te turaraa o teie nünaa, e aita atu e haapiiraa ta te fenua i te mäòhi, te here e te faatura. Aita atu e täviri e matara ai te fifi o teie nünaa to na ia faaroo i te Atua o te ora, nä roto i to na faaroo Mäòhi mau, oia mau te faaroo i haamauhia i nià i te here o te fenua. No te paari tei noaa ia na no roto mai i te haapiiraa a te fenua, ua ìte o ia e ua färii o ia e, te here ta te fenua e heheu noa ra ia na, te here mau te reira o te Atua Nui Tumu Tahi ia na.

Aita atu e haapiiraa ta te Fatu e tano tätou e täpeà mai : Te tuuraa ia i te täatoàraa o to tätou parau, i roto i te rima o te Atua Metua, e nä te märamarama o ta na parau e arataì ia tätou nä nià i to na taìara, ei ora e faanaòhia na e te täatoà.

Haapae i te mau peu patuhia i nià i te taata, të aratö ia täua i roto i te haapaò noa ia na iho e to na anaè maitaì, e peu te reira na te papaâ, e hiroà papaâ te reira, eere te reira i te èà e färerei ai tätou i te Atua.

Haamata i te vävähi i terä mau patu paari e faataa ê ra ia tätou e tätou iho. Natinati faahou ia tätou i te taura o te here, te here e hohoà mai ai te Atua i roto i te oraraa, e tupu ai te faafäiteraa i roto ia tätou iho, i roto ia tätou e te taata, i roto atoà rä ia tätou e te Atua.

        

PURE

E te Atua Nui Tumu tahi e, to mätou Metua täne i te raì tuatinitini e, papa nui e papa ôtahi no to here Metua i te Mäòhi. E te fenua e, to mätou metua vahine faatupu ora, vauvau heeuri o te huaai e te tama Mäòhi e. A fenu, a fenu ä i te âau o teie nünaa i te taura firi o te here.

E Ietu e, te Tamaiti a te Teitei, te Tamaiti a te taata, te Tamaiti na te fenua, te here o te Atua i te nünaa Mäòhi, aita atu e tumu no to  e tere i te fenua nei, ia matara te ora o te taata. Arataì e iho i teie nünaa nä nià i te èà o te märamarama o ta  òe parau, ia ìte faahou o ia i te maitaì e te hau. Ia noaa ia mätou i te täamuàmu faahou ia mätou iho i te taura no te here e no te faatura.

Ua hurihia te ôfaì o te färii  òre, ua äteatea faahou te ùputa tomoraa, ia tupu te färiiraa e te faarooraa  i te Atua o te ora, nä roto i to  òe tiàraa mai mä te tiàmä e te ora.

E te Atua Nui Tumu Tahi e, e Atua no te ora, ei ia  òe anaè ta mätou faateiteiraa e ta mätou faateniteniraa. E Ietu, te parau o te here i te nünaa Mäòhi, e Tamaiti  òe o te ora, nä roto i to òe here, ia fänaò  te tama Mäòhi i te ora i teie nei e a tau a hiti noa atu. A tahi tià mai, a tahi tià mai, a tahi tià mai i ta mätou pure.

Publié dans Aòraa

Pour être informé des derniers articles, inscrivez vous :
Commenter cet article