PAPA HAAMORI pureraa tau 2017

Publié le par Mapuanga terai

PAPA HAAMORI

HIMENE FÄRIIRAA

Ei hau, ei hau, ei hau i roto i te âau o te taata tätaìtahi. Ei hau i roto ia tätou iho. Ei hau i  roto i te âmuiraa taata nei. Ei tere hau to tätou ia taahi mai i roto i te fare nei. Ei mana hoê to tätou i roto i te haamoriraa nei. A tuu mai i te parau no te here, e aita atu hoì e ö maitaì roa aè e au ia püpühia i te Atua mäoti rä, te parau mau e te parau tià, te mea ia e hanahana ai te Tumu Nui e.

TAÙRAA

E te Here Nui e, Te Atua Nui Tumu Tahi i faaî i to mätou fenua, to mätou moana e te reva i to  òe aroha faaora i te nünaa Mäòhi. O  òe mau ä te Puna o te Here e te ora o te nünaa Mäòhi. Te parau i ìriti i te ùputa o teie nei ao. Te Metua i te raì hamama noa. Ârue, faateniteni mätou i to Òe iòa moà e te tura. Mai ta  òe i faahei ia mätou i to tura e to hinuhinu, ia faahei atoà atu mätou ia  òe, i ta mätou reo haamaitaì no roto i te ùpa, te himene e te  òreroraa atu ia òe nä roto i teie maa reo iti e. Haere mai rä, tomo mai rä i roto ia mätou nei.

HIMENE

E te Atua Metua e, te òriò  mata e te pü tarià o te nünaa mäòhi, E tià  òe i mua i to mätou mau ùputa rii, aita rä mätou i täuà iti noa aè i ta  òe mau pätötöraa. Te pii noa mai ra to  òe reo, ua fëàa roa rä to mätou âau i te faaroo-noa-raa i te rauraa o te mau reo e täûu noa ra i te pae o to mätou nei oraraa. Ua hinaaro  òe ia ìriti mätou i te ôpani i tämaumauhia e mätou i roto i to mätou oraraa.

E te Tumu Nui e, tätarahapa atu nei mätou ia  òe, o mätou i haamoè i te haapiiraa a to mätou mau tupuna i te nä ôraa e, « eiaha e hiò  mata noa i te taata e haere noa mai nä mua i to  òutou mau fare mä te  òre e pii atu e, haere mai, tïpae mai i te fare nei, tämaa ». E hia taime to  òe nä mua-noa-raa mai i to mätou fare, e mea rave àtä no mätou i te parauraa atu e, « tïpae mai i te fare nei, ahimäa täua ».

Te haamanaò  tämau noa nei  òe ia mätou e, « te here te ora ia o te nünaa Mäòhi ». Te tïtau noa nei  òe i te taata ia riro te here ei mäa tumu na mätou i te mau mahana atoà ra. Inaha, na te here nei hoì e faatupu i te hoêraa hinaarohia e òe no te mau nünaa atoà ra.

Ua moèhia ia mätou e te Tumu Nui e, te taura o te Here ta  òe i firi na i roto ia  òe e o mätou nei, ua àriàri roa ia i ta mätou rave. Te ani nei mätou ia  òe, àhiri e tià  e ia faaâpï faahou i teie taura e täamu nei ia tätou mai te taura pito e täamu nei i te tamarii i to na metua vahine.

A haapaari faahou i te reira taura, ia òre mätou ia ätea faahou ia òe, e ia òre atoà mätou ia täiva faahou i to mätou iho fenua, oia to mätou metua vahine faatupu ora. Mätou tahi fenu, te fenua tahi fenu, o  òe hoì te fenu e haapaari nei i te taura o te here i te roaraa o te tau ta mätou e ora nei Amene.

HIMENE

E te Tumu Nui e, ia puhihau aè te mataì märaamu e türaì nei i te vaa o to mätou oraraa, nä nià i teie moana nui häuriuri o Mäòhi Nui nei, te heheu noa mai ra  òe ia mätou i to  òe Here e to  òe Aroha nä roto i te täatoàraa o ta  òe rahu. E te Atua Metua e, faatiàma mai ia mätou i te tiàmäraa o te fenua, ia here mätou i te here o to mätou fenua iti, e ia î hoì mätou i te ièiè o te faaroo mäòhi mau.

Haapii mai  òe ia mätou ia ìte faahou i te taiò  i to  òe Here ta  òe i päpaì i nià i te mataì, te âvaè, te mahana, te fenua, te moana nui o hiva ta òe i höroà mai ei papa no to mätou nei oraraa. Mai ta òe i haapii i to mätou mau tupuna i te ìteraa i te taiò i te auraa o te mau faaìteraa a te rahu ia rätou, ia nä reira atoà mätou i te ìteraa i te reira e tià ai.

E te Atua Metua e, färii mai  òe ia hoì atu mätou ia Òe ra, e ia riro mätou ei moihaa, ia tupu te parau tià e te parau mau i nià i to mätou fenua nei. A tauturu mai  e ia mätou, ia faaroo faahou mätou i to na reo. No te mea, to  òe reo e te Rahu Nui e, te reo atoà ia o te fenua. Te haamaitaì atu nei mätou ia Òe.

HIMENE

E te Tumu Nui e, te Fatu o te raì e te fenua, te Puna o te märamarama e te ora. Te haamaitaì atu nei mätou ia Òe no ta Òe parau, tei ìriti i te ùputa o te märamarama o teie nei ao. Höroà mai te haèhaa o to âau, ia färii mätou i te türamaraa o ta na e hinaaro ia pee mätou. Amene.

TAIÒRAA : FAAAURAA MATAMUA  

HIMENE

TAIÒRAA : FAAAURAA ÂPÏ

HIMENE

FAAITOITORAA

HIMENE

PURE

HIMENE

ÔROÀ

HIMENE HOPEÀ

E te Atua Metua e, e vai iho rä òe ia mätou ia haere na te èà tià o te oraraa nei. O òe e Tahi, o mätou e tahi ia mau âmui i to mätou mau rima i nià i te fenua. Ia vai täamu noa hoì mätou i to mätou fenua.

Ia Atua te Atua

Ia fenua te fenua

 Ia taata te taata

Ua maitaì roa.

IA ORANA

Publié dans Aòraa

Pour être informé des derniers articles, inscrivez vous :
Commenter cet article