Ev.21,25-36

Publié le par Mapuanga terai

Tapati 29 no novema 2015 Tiairaa matamua

Taioraa : Ruta ev 21 , 25 -36

Poroiraa : Ruta ev 21 , 28 : « E ua tupu anaè teie nei mau mea , e nana i to outou mata i niil ,eJaateitei i to outou upoo ,teJafatata maira to outou ora. »

E boa here ma , te nunaa o te Atua iaorana .

I teie tapati tiairaa matamua , te tuu nei te fatu i mua ia tatou e te nunaa maohi i te mau parau, no te haapapu i to tatou faaroo, e no te haamanao atoà ia tatou i teie uiraa ta na e, ia hoi mai te tamaiti a te taata nei te vai ra nei te faaroo i te fenua nei .

E faaararaa teie na Ietu i teie mau Ati uta tei pee ia na, e ta na e faaite nei i te mau ohipa e tupu no te haere raa mai no te tamaiti a te taata. la hio hia teie faaararaa ta Ietu no te teie mau ohipa e tupu i nia i te fenua e ere ia no te ati o te taata, no te faaineine ra i te aau o te taata i te fariiraa i te ora. I teie mau mahana ta tatou i haere mai, te faaroo ra tatou i te mau faaararaa no te faaineineraa ia tatou no teie mau matai e tupu mai i nià i to tatou fenua, tae no atu i te aueueraa fenua e tupu i teie mau fenua atea ia tatou o te faatupu i te maraaraa o te miti io tatou nei. Teie mau faaararaa ua faaarepurepu ia i te aau o te maohi i te hororaa i roto i te mau faretoa no te ohiraa mai i te mau ohipa atoà no te parururaa no te ati e te hororaa i te mau vahi tei faataa hia te reira te mau tauihaa rau e tae noa atu i te faaineineraa i te maa no te parururaa i te utuaf are no teie mau fifi ia tupu noa mai. Te ite ra ia tatou i to tatou huru e te huru no ta tatou faaineineraa ia tatou no teie mau ohipa e tupu i nià i to tatou fenua.

Te turama atoà mai nei ra te parau a te Fatu ia tatou e te nunaa maohi, ia faaineine atoà tatou, to tatou aau i te f ariiraa i teie atoà mau mea ia tupu mai, e ati rahi to te fenua, te ahoaho, te miti e te are i te harururaa, te tarapaperaa te aau o te taata i te mataù, e pau te mau mea o te rai i te ueuehia. Teie te huru no te ohipa e tupu no te haereraa mai no te tamaiti a te taata, i hea ia tatou e horo ai no te faaineineraa ia tatou, e horo i roto ite Atua, e ora i to tatou faaroo no te mea te faaroo, o oe e te Atua, e horo i roto i te haehaa o te aau, e ao to tei haehaa te aau no ratou hoi te patireia o te ao, e horo i roto i te ma o te aau, e ao to tei ma te aau e ite ratou i te Atua. E teie haereraa mai no te tamaiti a te taata no te ora ia o te taata e ere no te aratai ia na i roto i te ati, no te tauturu ra ia tatou i te hoiraa i te Atua, i roto i te maitai e te ora.

Te faaara mai ra te fatu ia tatou, e nana to tatou mata i nià, e aha te auraa no tatou teie parau, to tatou ia iteraa e te f ariiraa e tei raro ihoa tatou e tei nià ihoa te Atua, e nana i te mata i te vahi ei reira e roaai ia tatou te tauturu e te ora, e tuu ia tatou i roto i te haehaa o te aau, e hoi i roto i te fenua to tatou ia titeàmata o te ite, te mea te reira e tauturu i te taata i te iteraa e te maramaramaraa i te auraa o te mau mea e haaàti ra ia na e tae noa atu i to na iho parau, to na maohiraa i roto i te opuaraa a te Atua.

Te faaara maira te fatu ia tatou, e faateitei i to outou upoo, te auraa no tatou, no te tautururaa i ta tatou hioraa, eiaha tatou ia mataù i te raveraa i te faaotiraa, eiaha tatou e haamoè e, te tiamaraa ta te Atua i horoà i te taata, e tiamaraa ia no te parau i to na manao. I teie nei ra, na hea te hoê nunaa i te faaite i to na manao, mai te peu aita oia i ite e, te vai ra oia, e tupuraa oia no te opuaraa a te Atua, oia hoi mea hinaarohia oia e te

Atua, e faateitei to outou upoo ia rahi atu â ta tatou iteraa e te parauraa no te haereraa mai te tamaiti a te taata i roto i to na nunaa maohi.

Te faaara atoà maira te fatu ia tatou, te fatata maira to outou ora, te auraa e faaineinei to tatou aau i te f ariiraa i teie horoà, i te here o te Atua, fariii teie tauturu ta te Atua ia oe e te nunaa maohi, e iriti i te uputa o to tatou aau ia ohie te tomoraa mai no te here o te Atua i roto ia tatou, te haereraa mai no te tamaiti o te fenua.

Te haere mai nei te tamaiti o te fenua, no te ora, e te nunaa maohi e, e farii ia àe iho.

I roto i te opuaraa a te Atua, o àe ihoa àe, o àe anaè i to àe parau, aita e nunaa e tano e rave i to àe tiàraa, aita e nunaa e tano e mono ia àe, eita hoi oe e tano e haapae i to àe tiàraa.

A here ia oe iho, i roto i teie hereraa ia na iho, eere te parau o te taata hoê ta tatou e haapao nei, te parau ra o te nunaa maohi. la ite atoà mai tatou, aita e hereraa ia na iho, mai te peu aita e faaturaraa ia na iho, no te mea to tatou parau e horoà ia na te Atua.

No reira ia tiaturi tatou e, te hereraa te maohi ia na iho, e hinaaro ia no te fatu, aita atoà ia e ohipa e mau i mua ia tatou, no te mea eere to tatou hinaaro ta tatou e faatupu ra, to te fatu ra. A here ia oe iho, a here i te tamaiti a te taata no te mea e tapao te reira no to àe here i te Atua. la tauturu mai te Tumu Nui ia tatou, la ora na .

Stanley, Namata a TETUAHITI orometua

Publié dans Aòraa

Pour être informé des derniers articles, inscrivez vous :
Commenter cet article