Mataio 22,1-14

Publié le par Mapuanga terai

Taio raa : Mataio 22/1-14

Irava Tumu : Ir. 14 : ‘E rave rahi hoi tei parau hia, e iti râ tei maiti hia.’

Tatara raa poto

E hoa here mâ e, Iaorana !

I teie pô no teie nei hepetoma mo’a, te tuu hia nei tatou i mua i te hoê parau e aore ia ohipa eere i te mea api no tatou e te reira na roto ia i te parau no te tahi oro’a oia hoi te oro’a faaipoipo raa. I roto i ta tatou taio raa, te mea e faatia hia ra no teie oro’a eita tatou e hinaaro ia tupu atoa i ni’a i ta tatou iho oro’a i faanaho no te mea, e rave rahi mau mea tei faaineine hia e te taime hoi ta tatou i horo’a no te tupu maitai raa no taua oro’a ra, te faufaa tei faataa hia, te mau manihinhini tei titau hia, te parau hoi no te maa e no te inu e ia tae i te mahana tei tiai maoro hia e tupu ai taua oro’a ra e inaha, aita te mau manihini i tae mai, eiaha ia tatou e maere terâ huru o te fatu o te oro’a e inaha hoi e Arii tei faanaho i taua oro’a ra, e taata faatura hia teie ia te auraa, e titau raa o te ore roa te hoê e nehenehe e pato’i, e imi râ oia i te mau rave’a ia tae ihoa no te mea e titau raa no roto mai i te utuafare Huiarii. Aita râ i tupu mai ta teie Arii i manao e inaha, ua faaite oia i to’na mainoino e te riri atoa aita ia e faaau raa ! A tae hoi e !

Ia ite ra hoi tatou e, ua tupu i ni’a i te oro’a faaipoipo raa a teie Arii mai teie e faatia hia ra e ta tatou parau no teie nei pô. Auê ia oro’a i te pe’ape’a e ! O te fifi rahi tei farerei hia e teie nei fatu no te oro’a oia hoi te tae ore raa mai te mau manihini i titau hia no te mau tumu ta te taio raa atoa e faataa ra. E nahea ra hoi ? Terâ tae ore raa mai te mau manihini te faaite maira te reira a tahi, to ratou haafaufaa ore raa i terâ titau raa a te Arii e te haafaufaa ore raa i te rohirohi o te feia tei faanaho i taua oro’a. A piti, to ratou atoa faahuru ê raa terâ oaoa o na tino faaipoipo no roto mai i terâ opu fetii Huiarii. Eita e ore e, ua ô mai te manao tahoo i roto i teie Arii no terâ feia tei ore i tae mai. Aita ra taua opua raa ra i tupu, no te mea ua faaue oia i to’na mau tavini ia haere na roto i te mau aroa e rave mai te feia tei ore roa’tu i manao hia no te haere mai i ni’a i te oro’a faaipoipo raa e inaha, o te ohipa ia i tupu . Eita e ore e, to terâ fatu no te oro’a na reira raa, ua rahi atu ia to’na oaoa tei haamo’e i to’na inoino rahi na roto i te tae ore raa te mau manihini i titau hia. Teie ra hoi, te faatia atoa nei ta tatou taio raa i te tahi atu fifi ê atu ta te fatu no te oro’a i farerei maori ra to te tahi ia tino haere roa raa i te vahi eita oia e tano e parahi no to’na ia huru ahu. E nahea ra hoi ! Te faatia ra ta tatou taio raa ua faaue te Arii ia afai hia teie taata i rapae no te mea, eita oia e au e parahi i te vahi ta’na i parahi. I mua i te faatia raa no ta tatou parau, te opani nei te Evaneria na roto i terâ reo iti : ‘E rave rahi tei parau hia, e iti râ tei titau hia’ !

Ia hi’o hoi tattou i teie parau nehenehe roa, te mea e tano atoa e hi’o maori ra e mata na ia tatou i te hi’o te tahi mau auraa, te tahi mau haapii raa no teie parau i mua i teie hepetoma mo’a ta tatou e ora nei. A tahi, te mea ta teie parau e haapii maira maori ra, ua amui hia te parau no te oaoa e te parau no te fifi. I te haamata raa no teie nei oro’a, e oaoa rahi tei tupu. E oaoa raa mai roto mai i te fatu no te oro’a mai te mau taime atoa e faatupu hia ai te tahi oro’a mai teie te huru. A piti, mea varavara roa e tupu ai te tahi mau faatafifi raa mai tei ite hia i roto i ta tatou taio raa. A toru, te taata e titau hia, e imi ihoa oia i te rave’a ia tae. Mea hi’o raa ino roa râ mai te peu e mairi te feia i titau hia no taua oro’a ra.

Ia faaau anae hia i nia i te parau o te Fatu, to’na tae raa mai i roto i teie nei ao, ua riro ia mai te tahi parau api oaoa e te reira no te feia tei tiaturi i te Tamaiti a te Atua. Ua haere mai oia mai te hoê Arii te huru, noa’tu ia e aita oia i farii i taua ti’a raa ra. Ua titau atoa oia i te feia e rave rahi no te amui e rave rahi taime i nia i te tahi oro’a ta’na i faatupu oia hoi te oro’a a te Fatu no to’na hinaaro i ta’na mau tamarii ia parahi i roto i te ora, i roto i te oaoa mai tei ite hia i roto i teie oro’a faaipoipo raa. E oro’a no te oaoa raa, e titau raa o te ore roa’tu te hoê e nehenehe e pato’i. Te mea i ite hia, e rave rahi tei mairi no te mau tumu rau. Te mea pe’ape’a roa’tu, aita te feia i titau hia i hi’o noa ae i te ohipa rahi i rave hia e inaha hoi, hoê noa mea e hinaaro hia maori râ, ia pahono e ia tae i terâ titau raa, tirara’tu ai.

Te haapii mai ra teie parau ia tatou e, e titau raa atoa ta te Atua i te taata no teie tau no te amui i nia i te oro’a no te oaoa raa ta’na iho i faatupu e ta’na i faaite na roto i te mau haapii raa a te Fatu iho no nia i te parau no te Patireia o to’na Metua i te Ao ra, te Patireia no te Ora e na roto atoa i te mau faaora raa ma’i, na roto i te mau temeio. Inaha, i mua i te maitai rahi no te Atua tei ore i faaea i te titau i te taata no te apiti atu i ni’a i ta’na oro’a, te ite noa hia nei â to te taata taupupu raa i te pahono i terâ titau raa a te Atua. Mai tei ite hia i roto i ta tatou taio raa mai te mea ra ia e, ua haafaufaa te feia i titau hia i te mea ta ratou iho i faanaho e tei reira to ratou turu’i raa i te tumu ratou i ore ai i tae. Teie ia te auraa, ua rahi ae to ratou nounou i te mea ta to ratou iho puai i faanaho e i faaineine e ua mo’e hia ia ratou i te ite raa e, te titau raa tei faatae hia mai ia ratou no roto mai ia i te hoê e ti’a raa Arii to’na. Eaha ia te faaau raa no tatou no teie hepetoma mo’a ?

I teie nei hepetoma mo’a, e taime ia e ite e e faaroo faahou ai tatou to te huifaaroo i te mau ohipa teimaha e te ino atoa tei tupu i ni’a i to tatou Fatu ra ia Ietu. Mai te taime no to’na haere raa mai i roto i teie ao, aita Ietu i faaea i te titau ia tatou te taata nei no te tahi tumu papu maitai oia hoi te titau raa ia tatou i ni’a i te e’a no te Ora Mure Ore e te Oaoa Mure Ore. E titau raa tei tuu ia tatou i roto i te faahaehaa raa. Te mea ta terâ parau na tatou no teie pô e haapii atoa maira te reira ia tatou e, i mua i te rahi no te titau raa a te Fatu, eiaha atoa ra tatou ia maere e mea iti te feia e pahono maori ra, o te feia ia tei ora papu i to ratou tiaturi raa e to ratou faaroo i roto i te Metia, tei vaiiho mâ te uiui ore te mea tei faataupupu ia ratou ia haere i te Fatu ra no te mea ua ite ratou i to ratou faufaa ore i mua i te ora ta te Fatu i faataa no ratou. Te mau mauiui e te mau hamani inoraa atoa tei rave hia i ni’a i to tatou Fatu te faaite faahou maira te reira ia tatou e, aita te Fatu i nounou i te faatupu i te hoê oro’a no tatou te taata nei e te mea e uiui maori ra, ua tano anei to te Fatu na reira raa e aore ia, no teihea tumu i tau’a mai ai te Fatu ia tatou te taata nei ?

E parau rahi te reira i roto i te puta Taramo (Taramo 8) te faateitei raa hia te parau no te Atua o te Rahu e te tuu raa hia te taata i raro iti noa ae i te mana Atua. Teie ia te auraa, e faufaa rahi to tatou te taata nei i mua i te aro o te Atua no te mea, e na roto ia tatou te taata, e tupu ai te opua raa faaora a te Atua no to te ao nei. E no reira, te mea e nehenehe e rave maori ra o te faataui raa ia i terâ parau no ta tatou irava, ia nehenehe ia tatou ia parau e, ‘E iti tei parau hia, e e rave rahi tei maiti hia.’

Ei opani raa, e reo no te hoê taeae tei parau atu i to’na hoa here i to’na na ô raa e, ‘E hoa iti, eaha te mea e roaa ai ia’u te mau mea maitai atoa o teie ao ? Te pahono atura to’na hoa, ‘E rave i te mea haihai i reira noa oe e tupu ai i te rahi.’ Ua rave te Atua i te mea haihai na roto i te titau raa ia tatou i ni’a i ta’na oro’a no te oaoa, te mea noa e toe ra ia tatou o te farii raa ia i taua titau raa na’na ra, ia ore hoi tatou ia tatarahapa a na ô atu ai tatou i te parau raa, ‘Inaha, ua taere roa e aita e rave’a faahou.’ Aita â i taere roa, e taime â terâ e vai ra i mua ia tatou tei horo’a hia mai ia tatou ia hi’o faahou na roto i te mau parau ta tatou i faaroo i te roa raa no teie hepetoma mo’a. Ia tauturu mai te Atua ia tatou i te pahono raa i to’na mau hinaaro ia tatou te taata nei no te amui i ni’a i te oro’a no te oaoa raa ta’na e hinaaro noa nei ia ora tatou e tae noa’tu te hope’a no teie nei ao. Ia maitai outou i roto i te faahanahana raa i to tatou Fatu i teie nei hepetoma mo’a, Iaorana !

Gaston, Marama a TAUIRA òrometua

Publié dans Aòraa

Pour être informé des derniers articles, inscrivez vous :
Commenter cet article