Ev.Ruta 7, 36-8, 1-3

Publié le par Mapuanga terai

Tapati 09 no Tiunu 2013

Te taiòraa

E tià ia parauhia te parau ta tätou e farerei nei i teie taime haamoriraa i te Atua, te Vai nei au e vai nei, te faaìte nei ia te färiiraa a te Timona Faritea ia Ietu, to Ietu faaòreraa i te hara a te vahine o ta te mau faritea e manaò ra e taata hara, te mau pipi o Ietu, e te mau vahine i te haereraa na te mau òire i te faaìteraa i te parau maitaì no te pätireia o te Atua.

Te faufaa o te parau

Te ìtehia nei te faufaa e te rahi no te hanahana o te mau parau maitaì e faatupuhia nei e te Metia, èi faatiàraa i te mau taata atoà tei ìte i to rätou ère i mua i te mau faanahoraa rau o te oraraa. Ma te ìte atoà ra i ta rätou tuhaa i roto i te aroha tumu o te Atua, i te haafatata i pihai iho i te faaòreraa hara, i te mea te faaitoito nei te èvaneria i to rätou faaroo. Te òhipa ia i ravehia e teie nei vahine, to na haaparariraa te patu no te haama, to na haafatataraa i pihai iho ia Ietu, ma te haapaòre i te mau manaò taata, ma te rave i  ta na vairaa monoì mura, e monoì moni roa teie e tae roa mai i teie nei mahana. Tià noa ai ò ia  i muri i te âvae o Ietu, ua Rari roa te âvae o Ietu i to na roimata, rave iho ra i to na iö rouru  faatävai atu ra i te mura. Òia hoì, ua ruru i to na rouru i roto i to na rima no te faatävai i te âvae o Ietu. Te ìteraa te mau Faritea i teie òhipa i te tupuraa, ua riro no rätou teie òhipa i tupu i nià ia Ietu mai te hoê òhipa te òre e tià i teie vahine i te rave. Ua haere mai teie vahine ia Ietu ra ia noaa ia na te haamaitaìraa, no te faaâpï i to na oraraa, ia òre ò ia, ia faaea faahou i roto i te ao no te hara. Ia tià ra ia na i te tomo i roto i te ao, no te faatiàmaraa e horoà nei i te mau taata atoà tei ìte i te aroha haamaitaì a te Atua.

I te mau manaò o te mau Faritea, àhiri o Ietu e Perofeta, e ìte o te Ietu e taata rave hara teie. I faatià ai o Ietu i te parau no te parapore no te àmutärahu, e piti taata àmutärahu, hoê 500 moni veo ta te hoê aita i hoo nä, 50 moni veo ta te tahi, aita i hoo na, faaòrehia ta raua tärahu o vai tei rahi te mauruuru ? Te pähonoraa a Timona te taata àmutärahu rahi. Na roto i teie parapore, te hinaaro nei o Ietu e faaìte ia Timona e te mau Faritea te faufaa no te òhipa i ravehia e teie vahine. No te mea te mau Faritea, mai te mau taata atoà e feiä àmutärahu anaè i mua i te mau faanahoraa a te Atua. Àreà teie vahine te ìte nei ò ia i te pau o ta Atua i roto i ta na tärahu, oia hoì ta na mau hara, e te mau Faritea te manaò noa ra ia e, èita rätou i te àmutärahu na te Atua. Te manaò o te mau Faritea, O vai teie e faaòre atoà nei i te hara. To Ietu ra teie ia, Ua ora òe i to òe faaroo ia ora na I te haereà.

1-3 Il nous est dit ici de quoi était composée l’affaire constante de la vie de Jésus: il enseignait l’évangile. Les nouvelles du royaume de Dieu sont des nouvelles heureuses, et elles sont ce que Christ est venu nous apporter. Certaines femmes l’ont assisté selon leurs possibilités. Il a montré la condition par laquelle le Sauveur s’humiliait lui-même, qu’il avait besoin de leur gentillesse, et dans sa grande humilité, qu’il acceptait cette assistance. Bien que riche, pour nous il s’est fait pauvre.

 

 

Teraì Òr.

Publié dans Aòraa

Pour être informé des derniers articles, inscrivez vous :
Commenter cet article