Ioane 6,51-58
Tapati 19 no Atete 2012
Mau taiòraa.
Materi 9 : 1-6 Te àmuraa a te paari
Taramo 19 Te faaauraa a Iehova.
Efetia 5 : 15-20 Ia î i te Varua.
Ioane 6 : 51-58 Te maa no te ora mure ore.
Ei taiòraa tumu Ioane 6 : 51-58 Te maa no te ora mure ore.
Ei IRAVA TUMU, Ioane 6: 51 VAHI MATAMUA.
O VAU TE PANE ORA O TEI POU MAI MAI TE RAI.
Ta tatou parau no teie mahana haamoriraa i te Atua, tei ropu roa ia i te pâpâ no te taime matamua, i to Ietu haamataraa e haamau i te oroà no te haamaitaìraa ia noaa te ora mure ore i te feia tei papu, e tei ore i àueue te faaroo. Ua matau – noa - hia i te parau i teie mahana te OROA EUFARI, E AORE RA TE OROA A TE FATU. E tià ia parauhia e maha taime to Ietu haapapuraa teie manaò to na i roto i teie pene parau ma te ìrava 1 e tae i te irava71.Ma te haapäpu e O VAU TE PANE ORA, e faaroohia teie mau manaò to na i te mau ìrava 35,41,48,e ta tätou ìrava 51.E tapaò faaìte te reira te faufaa no te parau ta na e hinaaro nei ia maramarama te mau taata atoà e faaroo ra ia na i taua mahana ra.
Teie mau taata e faaroo nei ia na, o ta na ia i faaàmu temeio i na pane e 5 e i na îà e piti, ia au i te faaìteraa a Ioane, e 5000 rahiraa rätou. O tei àmu i taua maa ra, e ua paia paatoà. Ua toe mai 12 ète huàhuà rii maa. Ua tapapa rätou ia Ietu i te poìpoì aè, no to rätou a hinaaro ia tamau noa o Ietu i te faaamu ia rätou i te maa i te mahana tätaì tahi. E te ìte papu nei hoì rätou e, teie te taata o te faaòre i to rätou poia e to rätou hepohepo no te parau no te maa.
No te mea te parau no te maa i taua anotau ra, e parau fifi ia. E te vai noa ra hoì taua fifi ra no te maa e tae roa mai i teie anotau i to tätou. Te vai ra te pohe mau ra i te poia, te vai atoà nei ra te pohe ra ia àmu rahi. Te vai ra te pohe nei i te poia no te raveà òre, te vai atoà nei reira te pohe nei, i te rahi te mau raveà.
Tei maramarama ra i teie reo no Ietu O vau te Pane mau, te àti nei ia te reira i nià i te titauraa a te Atua no te ora mure. Areà ra no te tahi pae ra te tupu nei ia te maroraa, e te maramarama ore i ta Ietu e parau nei, te tupu nei te òhomuraa a te mau Ati - Iuta. I roto i to rätou manaòraa o Ietu e tamaiti noa ia na Iotefa e o Maria. I ù nei noa, to rätou mau feruriraa e mau ai, eita e haere faahou atu i mua. I te mea o Ietu anaè te tià e parau teie mau huru hohoà manaò, ei haapapuraa e, i pou mai nei o ia mai te rai mai. Te haamau nei te mau Ati - Iuta i to rätou mau manaò i nià i te mau faanahoraa, ìtehia e te mata, tei faaìtehia ra e te mata maramarama o te evaneria. Te ìte nei rätou ia Ietu mai te hoê tamaiti tei fanauhia e te taata, aita ra rätou e ìte nei i te tahi pae, no Ietu, ua tohia o ia e te Varua Maitai. No Ietu, e faaìte o ia i te mau òhipa i tonohia mai ai o ia, e òre roa e tià ia na ia vaiiho noa i te mau manaò ia hahi. E faahoì ra o ia te tiàturiraa o te taata i nià i te Atua. I te mea e feia haapiihia rätou, ia ìte i ta te Atua i tono mai.
Teie o Ietu e haapii nei i te parau no te ora mure ore na roto i te pane ora, te maramaramahia nei ia te parau no te pohe mure òre, e aore ra te parau no te maa tahuti, te manaò ia ta te Teuteronomi e faaìte ra i te pene 8 na te ìrava 3 i te vahi hopeà, te naò nei teie parau, E ERE O TE PANE ANAE RA TE MEA E ORA AI TE TAATA NEI, O TE MAU MEA ATOA RA I HAAPAOHIA E IEHOVA RA E ORA TE TAATA I TE REIRA. Eiaha ra tätou e manaò e te haafaufaa òre nei teie parau i te maa, aita roa ia, te faaara nei ra teie manaò i te faufaa no te maa ta te Atua e horoà nei i te taata eita o ia e tahuti. Te maa ta te Atua e horoà nei, e maa ia e maitai ai te tino, e ora ai te varua. E maa e itoito ai te tino, e òaòa ai te varua, e maa e puai ai te tino, e vai ai te varua i roto i te hau. O teie te mau manaò tumu ta Ietu e hinaaro nei e faaìte, tei maramaramahia ra e na 5000 taata tei faaàmuhia i te maa e Ietu, no te faaòre noa ia i te poia o te tino, eiaha ra ia itoito te varua.
Te fifi ia e farereihia nei i teie anotau, e rave rahi mau nunaa, e pohe nei no te maa òre. E rave rahi atoà e tamaì nei i te tahi nunaa no te parau â no te maa. E rave rahi atoà ra te mau nunaa e pohe nei no te rahi i te àmu i te maa. Ta vetahi mea àmu ia ìte te faufaa o te maa, ta vetahi mea àmu ia teiaha te òpu, ta vetahi ia vai mâmâ noa te òpu. Teie te tahi mau manaò e fä mai ia au tei maramaramahia. Ia haapäpu anaè ra tätou i te hiò maite, i te titauraa a Ietu te ìte nei ia tätou e toru tumu o te tià ia manaònaòhia.
1) Te ORA MURE ORE.
E aha ia ?
O te ora ia o ta te Parau a te Atua e faatupu nei na roto ia Ietu Metia. E ora taaê teie ia faaauhia i te ora o tätou e ora nei i te mau mahana atoà. Te Ora Mure Ore, aita to te tau e mana, aita atoà to te taata e ta na mau raveà e mana no te haamure i teie Ora, e àore ra no te haapohe. Na te parau ra a te Atua e faanaho i teie Ora Mure Ore, e taua faanahoraa ra, ua tuuhia ia e te Atua i roto ia Ietu Metia. O tei àmu i to ù nei tino e te inu i to ù toto ,e Ora Mure Ore to na.
2) Te TIAFAAHOURAA I TE MAHANA HOPEA.
E aha ia ?
To na tanoraa mau no te pahono i teie huru uiraa, ia tae roa ia i te taua mahana ra, tätou e ìte roa atu ai i te reira parau òaòa. Ia hiò tutonu maite anaè ra tätou i teie parau, e tià ia tiàturihia no teie mahana, eiaha ra no te tau e a muri atu. Oia hoì i teie nei.
Teie noa rä te tahi àmaa pähonoraa no teie uiraa, E òtià to te oraraa o te taata nei, e taua òtià ra, o ta te pohe ia e haamanaò mai nei. E òtià atoà to teie nei ao, o ta te pohe ia e òhipa atoà nei i roto i te natura ta na atoà e haamanaò mai nei. Ta teie pohe e faatupu, o te pohe – mau –raa , oia hoì, aita e ora faahou. No tätou ra e to te hui faaroo nei, na te Fatu ra o Ietu Metia e faatià faahou nei ia tätou, o te parau te reira no te tiaìtururaa ia òre to tätou faaroo ia paruparu.
3)TE ATIRAA TE TAATA FAAROO I TE METIA.
E parau òaòa teie e te nehenehe atoà hoì no te taata faaroo nei. Te àtiraa i te Metia, te riroraa to tätou tino e to tätou varua ei parahiraa tamau no te parau àro, no te hau o te Atua. Oia hoì ei faaearaa, ei nohoraa e ei ùtuafare varua. I roto i teie ùtuafare, te taata faaroo e fanaò ai i te Ora Mure Ore e te parau no te tiàfaahouraa.
Aita ra o Ietu e haafaufaa òre nei i teie huru oraraa o ta tätou e ora nei. Te faaìte nei rä te Fatu i te huru no te Ora o ta na e horoà nei. Na roto i to na pohe tatauro e to na tiàfaahouraa, te riro nei teie huru oraraa o te ao nei, ei oraraa täòtiàhia.
No reira e tano ia uiui – faahou - hia te parau, no teie PANE TEI POU MAI, MAI TE RAI MAI.
E aha ia ?
Te pane ora, e aore ra te maa ora e faaìtehia nei e Ietu, e poroì ia no o mai i te Atua ra ia ora te taata i te ora mure ore. Na teie atoà pane e faaìte i to te Atua ia parahi tamau mai –te – raa i pihaiiho i te mau taata atoà tei färii i taua maa ra, àreà ra tei òre â i färii atu ra te titau nei ia te Atua ia rätou. Te pane no te rai, te faahohoàhia nei e Ietu, i to na tino e to na toto, e na tapaò e faaìte i te faaòreraa hara a te Atua i te mau taata atoà tei tatarahapa mai roto mai i te hohonuraa o to na ààu. Teie ia manaò ta Ietu e faaìte nei i te ìrava 53, 54, e te 55,te naò nei to na reo e, AMENE, AMENE, E PARAU ATU VAU IA OUTOU IA ORE OUTOU IA AMU I TE TINO O TE TAMAITI A TE TAATA NEI, E IA ORE HOI IA INU I TO NA TOTO, AORE IA E ORA I ROTO IA OUTOU.O TE AMU TO U TINO E TE INU I TO U TOTO, E ORA MURE ORE TO NA, E NA U O IA E FAATIA FAAHOU I A TAE I TE MAHANA HOPEA RA E MAA MAU TO U TINO E E INU MAU TO U TOTO.
E hoa here ma ,
E 40 matahiti to te Atua taviniraa i te nunaa Iteraera i te metepara ma te horoà ia rätou i te mau maitai atoà no te rai, ua tae ta na faanahoraa i te vahi ta na i manaò, e ua tae roa mai i o tätou nei. Te faatata nei e 200 matahiti to teie pane ora nohoraa mai i o tätou nei, eihea tei färii i te titauraa a te Atua ia riro ei manihini i nià i ta na òroà, eihea manihini tei ore faahou i färii, eihea tei òre e hinaaro e àmui i teie oroà tamaaraa ? No rätou te patoto noa nei te Atua i to rätou mau ùputa ààu ia faaroohia to na reo. E parau anei tätou ua pumahuhia taua pane ora ra, a òre ra ua puaavereverehia ? Aita roa ia te vai mahaha noa ra, hoê â to na maitaì i nanahi ra, i teie mahana, e a muri noa atu.
Ei òpaniraa i teie manaò, te reo ia o te Fatu tei papaìhia i roto i te Apotarupo i te
pene 3 te ìrava 20.
INAHA TE TIÀ NOA NEI AU I TE UPUTA, TE PATOTO ATU NEI; IA FAAROO MAI TE HOE TAATA I TA U REO E UA IRITI I TE OPANI RA, E HAERE ATU VAU I ROTO IA NA RA AMU ATU AI I TE MAAA I O NA RA, E E AMU
Terai òr