Pureraa tau 2022 PAE O TE MAHANA

Publié le par Mapuanga terai

PAE O TE MAHANA

 

« E ìnaha, te fetià i ìtea ia rätou i te hitià o te rä ra, nä mua atu ra ia rätou »

(Mätaio 2. 9).

 

Arataìhia e te Atua Tumu Tahi.

 

TE MAU TAIÒRAA

Ètoto 13.17-14.4 :           Ua nä mua hoì te Atua ia rätou i të haere, ua nä roto

i te pou ata..

Taramo 121 :          E hiò änei ta ù mata i te âivi. E noaa änei te tauturu ia ù

i reira.

Àpotarupo 22.5-9 :    …no te mea, o te Fatu ra,  te Atua to rätou märamarama e e hau ä to rätou e a muri noa atu.

Mätaio 2.7-10 :        Te fetià i ìtea ia rätou i te hitià o te rä ra, nä mua atu ra ia rätou

 

TE MAU MANAÒ

Të haamanaò noa mai ra ta tätou mau taiòraa e, të arataì, të âpee noa ra te Atua i to na nünaa, te päruru e të mata-ara-noa ra i nià ia na i te ao e te pö. Eere rä i te tahi èà âfaro noa. Taime ra ihoä, e hoì mai i nià i to òe mau haereà, e taime ra i nià i te tahi èà ê atu. Te mea päpü rä i reira i nià i to tätou mau haereà, tei rotopü noa te Atua ia tätou, tei òre roa atu e taòto,  no te mea të päruru nei o ia ia tätou eiaha to tätou mau âvae ia pähee e ia òre tätou ia hià.

 

I roto i te pöuri rahi, tei ia tätou ra te märamarama o te Atua. Nä roto i te mau perofeta i tonohia mai, të türama noa ra taua märamarama ra ei arataì i te nünaa o te Atua i nià i te èà, mai të haamanaò ia rätou i te parau faaau i ravehia i roto i te Fatu e rätou.

 

I te tau mau ra, ua tono mai te Atua i ta na Tamaiti fänau Tahi, Ietu Metia. O ia te märamarama no te arataìraa i te nünaa, te hanahana o te Atua i roto i teie ao, te tumu o te ora, o ia i haamau i te faaauraa âpï nä roto i to na toto.

 

Te èà no te faatupuraa i te höêraa e te täatiraa i roto i te Metia, eere roa atu i te mea ôhie i të ora. No te mea, mea nä roto anaè tätou i to tätou iho püai ma te âau tae i te paturaa i te höêraa, ua faaruè ia tätou i te tumu parau päpü o te mau päpaì : Aita te Atua e faaruè i to na nünaa, noa atu te manuia òre, e te âmahamaha. Te auraa, eere teie parau tïaìtururaa no te mau maru-metia anaè, no to te ao atoà rä. Të haamanaò mai ra te parau o te feiä paari e, na te ànaàna o te fetià, to te Atua arataìraa ia tätou, rau noa atu ä tätou, i te Metia, te märamarama o te ao.

 

Ua tono mai te Atua i te Värua Maitaì, o ia te märamarama no te türamaraa ia tätou i te parau mau no teie Tama fänau âpï e no te faarooraa ia tupu te höêraa e te faahauraa i roto i te mau mea atoà nä roto ia na. Taua Värua ra tei arataì ia tätou mai te mau pöuri e te teimaha i roto i te märamarama o te Metia e te ora.

 

PURE

E te Atua e, to mätou Metua, ua tuu mai òe te fetià i roto i te raì no te arataìraa i te feiä paari i to Tamaiti Fänau Tahi. A faarahi i to mätou tïaìtururaa ia òe, e a tauturu ia mätou i te mau taime atoà o to mätou mau haereà, ia tiàturi mätou e, tei pïhaìiho noa òe ia mätou no te pärururaa i to òe nünaa. Haapii mai òe ia mätou ia arataìhia mätou e to Värua Moà, noa atu te fifi o te èà, ia tià ia mätou i të faatupu te höêraa i roto ia Ietu Metia, te märamarama o teie nei ao. A ìriti i to mätou mau mata i to Värua, ia rahi mätou i roto i te faaroo, no te haapäpüraa e, o Ietu to mätou Fatu, e ia ârue mätou e ia òaòa mätou i roto ia na, mai te feiä paari i ora na i Peterehema. A färii mai i teie mau haamaitaìraa i te iòa o to Tamaiti Ietu Metia. Amene.

Pour être informé des derniers articles, inscrivez vous :
Commenter cet article