Pae o te mahana Mahana maha 7 no Tēnuare 2021 Te tumu parau : Ua mā rā òutou i tenā na, i te parau ta ù i haapii atu ia òutou na. (Ioane 15, 3)

Publié le par Mapuanga terai

Pae o te mahana

Mahana maha 7 no Tēnuare 2021

Te tumu parau :

Ua mā rā òutou i tenā na, i te parau ta ù i haapii atu ia òutou na. (Ioane 15, 3)

 

Te pehepehe : Mave mai.

A mave mai, mave mai,

Te reo ia o te fenua ia òe e te Tama,

Tīpae mai i te fare nei,

Ua ineine te fenua no tē fārii ia òe.

E aha teie, ta òe e hepohepo nei ?

Ua moèhia ia òe, te haapiiraa a te fenua,

Te tanoraa mau, eita òe e fifi,

È rā o Tīreo, e parau mai ra ia òe,

A tänu, a huri i te repo, a ueue i te huero,

Tötoma noa aè, tōmāti noa aè

E tāmāa te ùtuāfare.

Te pō no òreòre, na tai mai,

Eiaha e onoöno i tē haere e täutai,

E hoì paa noa mai òe.

Ia pāpū ia òe, te reo o te fenua

Ia pāpū ia òe, te haereraa o te âvaè

E te moana, ua tāmāa òe.

 

Te mau Taiòraa :

Teuteronomi 30, 11-20 : Tei pīhaì-roa-iho rā te Parau a te Atua nei ia òe.

Mātaio 5, 1-12 : E ao to òe.

 

Te manaò tauturu

Hoa here mā, i roto i ta tātou taiòraa Teuteronomi, tē tītau e tē faaitoito maitaì ra o Mōte i te nūnaa no Ìteraèra, ia here i te Atua na roto i te haapaòraa i ta na parau. Na te reira e faaìte i te taata i here i te Atua e tei òre i here ia na. O te mea atoà ia o ta Ietu i haapāpū i tē nā ôraa e : « mai te peu ua here òutou ia ù ra, haapaò i ta ù parau ... O tei òre i here ia ù ra, e òre ia e haapaò i ta ù parau » (Ioane 14,23-24). Mai te mea ra, na roto i teie mau parau, e tītauraa terā ia tātou tātaìtahi, i te feiā atoà i fāì e, ua here rātou i te Fatu, ia hiòhiò faahou, tē tano noa ra ānei to tātou oraraa i nià i te parau a te Atua. E parau pāpū rā, te taata i here i te Fatu, e tūraì te reira ia na i te haapaòraa i te parau a te Fatu. I roto i ta tātou Èvaneria no teie mahana, tē faaìte nei nā ìrava mātāmua ia tātou, i to Ietu haereraa i nià i te hoê mouà e ta na atoà mau Pipi, no tē haapii i te feiā atoà tei âpee ia na. No reira, tē tauturu nei Ietu i te hoìraa i muri, oia hoì, e hoì faahou tātou i roto i ta te Atua faanahoraa, no te mea e haamanaòraa teie na Ietu. Ia parau hoì tātou e haamanaòraa, te tahi ia òhipa tei parauhia aore ra tei tupu na, o ta tātou i ora aore ra tei haaferuri no te tautururaa i te oraraa i teie tau. Tē ômua nei o Ietu i ta na haapiiraa na roto i te ìritiraa mai i te hoê parau òaòa ra,

“E Ao…..” O vai mā ta na e parau nei e : « E Ao to Òutou » O te hoê ia mau taata ta tātou i ìte e, eita teie parau e tano no rātou, oia hoì te feiā veve, te feiā òto noa, te feiā tei aroha noa, te feiā tei faatupu i te hau, te feiā âau marū, te feiā tei hāmani-ìno-noahia, e tae noa atu i te feiā tei faaìnohia e tei pari-haavare-hia. I taua feiā ra, na roto i ta Ietu hiòraa, no rātou mau te Pātireia o te ao. O vai mā taua mau taata ra ? Eere ia i te feiā moà e te hara òre, e feiā hara atoà hoì e te mau Pipi. Taua feiā ra, ua pūpū ia ia rātou i te Atua ra, tei auraro ia Ietu e o tei tīaì i to na hoìraa mai. Ua ìte pāpū rātou e, i reira ra, e faaòrehia ai te òto, e hōroàhia ia rātou te fenua na roto ia Ietu, faaòrehia hoì ta rātou hiaairaa, e parauhia rātou i te mau tamarii na te Atua na roto ia Ietu no te mea ua riro rātou i teie nei, ia Ietu. No reira, ia faaroohia te mau parau ta Ietu i faahiti, ia ìte ia te taata atoà i te Pātireia o te Atua. Tē parau nei o Ietu e, « E Ao to òutou », e aore e Ao to rātou, eiaha te feiā tei rave i te mau òhipa maitaì na mua, te feiā rā tei fārii i ta na mau parau òaòa e tei tātarahapa. Eere teie parau no te mau pipi anaè, eere no te tahi noa pupu taata, eere no verā mā, e parau rā teie no te taata tātaìtahi, e parau no te taata atoà tei hinaaro i tē pee i te Fatu, no tātou teie parau. I nià noa i te hiòraa i teie mau parau, mea huru teimaha. Te rāveà atoà rā te reira e ìte ai i te ora. Ta tātou, o tē rave noa ia e te haapaòraa ia, âreà te haamauruüruraa, na te Atua te reira, terā ta Ietu e parau ra e, no rātou te Pātireia o te Atua. No reira, e faaitoito tātou i tē faatupu i teie mau parau ei hanahana no te Atua, te Tumu o te Ora.

 

Te Pure

E te Rahu Nui e, ua rahu òe i te raì e te fenua, te mau mea ora atoà, e o mātou tātaìtahi. Tē âmui nei mātou no tē haamaitaì i to òe aroha ôtià òre. Ia riro ta òe parau, tei faafānau i teie nei ao, ei paari e ei arataì no mātou, ia tià ia mātou i tē àtuàtu faahou i teie nei mau hōroà. E te Rahu Nui e, i mua i te tāatoà o te rahuraa tei riro ei

ùtuafare no te Atua, e ta na hoì i pūpū ei vauvau no mātou te taata nei, tē tātarahapa nei mātou i mua i to òe moà e ta òe parau tià, no to mātou huritua-noa-raa i mua i te reira mau maitaì. Tē ani atu nei e tē tāparu atu nei mātou ia òe, te tumu pau òre no te mau maitaì atoà, ia faataui faahou òe i to mātou ôriò mata e to mātou pūtarià i nià iho ia òe, e ia òe anaè ra, te tumu hoì no te ora, ia tià ia mātou mai teie atu nei, ia ìte e ia faaroo faahou i to òe anaè ra reo. No reira, tē ani nei mātou ia òe, ia faariro ā ia mātou, ei mau mauhaa no tē faatià faahou i teie ùtuāfare tei topa i roto i te àti. A tauturu mai ia mātou e te Metua e. Âmene.

 

Publié dans Aòraa

Pour être informé des derniers articles, inscrivez vous :
Commenter cet article