Maha o te mahana Mahana toru 08 no Tënuare 2020

Publié le par Mapuanga terai

Maha o te mahana

Mahana toru 08 no Tënuare 2020

 

Te tumu parau : Te Rahu, ei ìte no te fänauraa

(Ietu / Teva no Vaiarii nui.)

 

Te pehepehe : UIUIRAA

 

Aroha atu i to taata tupu,

E o vau, tei hea vau i te tupuraa.

Na vai au e aroha mai.

E täporo ra, e täporo ia,

Te reira te iho tumu o te täporo,

E o vau, e aha to ù iho tumu.

Te tupu nei au i roto i te taa òre e,

È aha rä te iho i roto ia ù.

È aha te mäa ta ù e hotu mai.

 

Te taiòraa :

1- Mataio 2, 1-10

 

2-Vairimatauhöê, te metua täne o Teva, tei parau ia Hotutu : Hou vau e hoì ai i to ù âià, ia ìte òe e, terä tamarii i roto i to òe ôpü, na ù. Ia fänau mai òe ia na, e maìri òe i to na iòa o Teva, e hoà te uira, e haruru te pätiri, e pä te toà, e e topa te ua rahi. E patu òe i te tahi märae no na i Papara.

 

Te manaò tauturu

Te tüàtiraa o nä fänauraa e piti. Hou a fänauhia ai nä Arii e piti, ua faaìte mai te rahu i te mau täpaò : Ietu na te fetià, Teva na te ua, te hoà uira e te pätiri. No te haapäpü-noa-raa i te höêraa o te Atua, te rahu e te taata. I roto i nä faatiàraa e piti, hou räua a tae mai ai i roto i teie nei ao, ua tohuhia to räua parau. Òia hoì, ua faaìte mai te Atua i te parau i te rahu e i te taata, no te faaara i te parau o nä Àito, e ua tupu te reira mau faaìteraa. E te haereraa mai, àita höê aè parau i hape, ua haere räua nä nià i te êà i taraihia no räua, ma te tauturuhia e te Atua. No te faaìte-faahou-raa ia tätou i te faufaa o te Atua nä roto i te tauaroraa a te parau, te rahu e te taata. Àita e òre, höê ä huru no tätou, ua ìte te rahu e ua faaìte i te tahi mau täpaò, e Arii mau teie taata, e òrometua mau teie taata, e pätiri teie taata. Aore e taata haapaòraa òre i teie taata, tei òre i roaa ia tätou i te taiò. Te mea rä e tano e täpeà mäite, ta tätou ia peu tumu, te faahoìraa i te pü fenua o te àiü, i roto änei i te fenua, aore ra, i roto i te miti.

 

Teie rä, e tano atoà e ui, no te aha ia tätou i teie mahana, i òre i ôhie ai i te färii-faahou-raa i te rahu, ei ìte no te taata. Te tauaro mätämua roa te reira no te tauturu i te taata i te ìteraa i to na parau. I te tau o te mau tupuna, ua ìte maitaì rätou i te taiò i te mau täpaò o ta te rahu e faaìte. Mea tüàti roa räua. E faaroo te miti i te parau a te taata. E faaroo te ua. I teie mahana, a parau na i te miti e tamarü ia na, eìta ò ia e marü mai, e haere i te rahi.

 

Rave mai tätou i te hiòraa a te nünaa no RAPA, hou te fänauraa, e rävehia te tahi täuàparauraa i roto i te ôpü fëtii no te hiò i te iòa pii o teie tama, ma te rave i te iòa o te mau tuhaa fenua. Ia fänauhia teie tamarii, àita e maì, mea oraora maitaì. Täpaò te reira, ua färii te rahu e ua färii te mau tupuna. Ia paari, e ìtehia te tüàtiraa o teie tama i te auraa o to na iòa.

 

No te haamanaòraa i te rahiraa o te mau nünaa, i te nünaa Mäòhi ihoä ra. Te vai ra te tahi mau nünaa, te mau noa ra to rätou faatura e te tüàtiraa i nià i to rätou fenua, eìta ò ia e nä räpae i to na höêraa i te Atua e te rahu no te ora-hau-noa-raa i to na oraraa.

 

Rave atoà mai tätou i te tahi hiòraa no te nünaa Rangihä, i te tau o te mau Àito. Mea nä hea e ìtehia ai te täpaò e Àito teie tamaroa ia fänauhia. E püòhuhia i roto i te rauère àpe, ia ètu ò ia i roto, e mutu. Te täpaò ia e faaìte mai, e Àito teie tama. Te tahi atoà te reira tauturu ia tätou i te hiò-faahou-raa i te faufaa ora ta te rahu e faaìte noa ra ia täua e te nünaa Mäòhi.

 

I mua i te òreraa i ôhie ai tätou i te ìte-fahou-raa i te faaìteraa a te rahu, no terä mea ua pö roa to tätou mata i ta tätou rave-ìno-raa i te rahu, ma te haapaò noa ia tätou. Te auraa, e hoì ia i te haamataraa o te parau o teie nünaa, e hiò è aha te tauturu e roaa mai, ia maitaì e ia ora faahou te Mäòhi i to na oraraa hau i teie mahana.

 

Te mau noa ra te tahi mau aveave o te faufaa ta te rahu e haapii nei ia tätou. Âhani, e tià na, èiaha ia riro ei aveave noa, ei tumu rä no te ora o teie nünaa. Mäuruuru

 

Pure

E te Atua Nui Tumu Tahi e, ua höroà mai òe i te rahu ei ìte no to mätou nei parau, o ta mätou i òre i tià na i te haamäuruuru maitaì no te reira, o mätou i òre e färii nei i ta na tauturu rahi i te taata, mätou i òre atoà i ìte i te auraa mau o ta na mau faaìteraa. Te fäì nei mätou i to mätou ätea-ê-raa i to mätou tauaro mätämua roa, o ta òe i tuu mai ei tautururaa i to mätou oraraa nei. A färii mai i te manaò tätarahapa, ma te ani ia òe, a tauturu mai na ia mätou i te hoìraa i te fare metua, ia roaa faahou ä ia mätou te reira ìte i mauhia na e te mau metua, no te haereraa i mua. Ia tuiau noa mätou e te rahu no te färiiraa i to òe here nä roto i te maitaì e te haèhaa. No te mea i teie mahana, te tïpee nei mätou i te tahi ao e òre no mätou, te tiàturi nei mätou i te taata, e inaha hoì, tei te âpoo ihu noa te ora, e te âuahaati nei to òe Here e to òe Aroha ia mätou, o ta òe i òre i faaea i te niinii noa mai, ia roaa ia mätou i te tahi oraraa hau, ia färii te nünaa i to na parau. Nö reira, a färii mai i teie aniraa a to òe nünaa, a färii atoà mai i to mätou manaò hape.

Publié dans Aòraa

Pour être informé des derniers articles, inscrivez vous :
Commenter cet article