Mataio 4,12-17

Publié le par Mapuanga terai

Mataio 4 : 12 – 17 Te òmuaraa o Ietu i ta na òhipa.

Ei ìrava faaitoito : irava 16 te feia i parahi i te pouri , ua hiò ia i te maramarama rahi, e te feia i parahi i te vahi maru pohe ra ua hitihia rätou e te maramarama.

Ei manaò tatara.

No teie täpati te faaìte mai nei o Mataio papai Èvaneria ia tätou i te 4 mai te irava 12 e tae i te irava 23. Te haamata päpuraa o Ietu i te òhipa a te Atua i roto i te taata. I faahiti ateahia na e te perofeta ra e Itaia o ta te irava 14 ia e faaìte nei, o Ietu te faatupu ia àhune te òhipa a te Atua i te ao nei, e i te mau vahi i reira e haamaitaihia ai te Atua.

Tei Tarirea to Ietu òmuaraa i ta na òhipa, i Tarirea nià e i Tarirea raro tei topohia te hoê tuhaa, te fenua o te mau etene. O Tarirea tei parau – atoà- hia te fenua herehia e Ietu. Te àvari nei O ia i te haamataraa no te hoê tau àpî. Te iriti nei te hoê èà àpî no te haapiiraa. O ta tätou e faaau i te òhuraa o te tau. Ei faatiàraa i te mau mea atoà, ua färii iho nei O ia i te papetitoraa tatarahapa, teie hoì te auraa, ua tatarahapa O ia no te hara a te mau taata e rave rahi. E te taahi nei i nià i te èà i faaineinehia no na e Ioane Papetito.

Mai te taata hara ra hoì oia, tei tatarahia to na tamaa i te pouraa i roto i te pape i Ioritana, e inaha, e tatara – atoà- hia to na àhu ia tae O ia i te pae hopeà o teie nei èà. Ua riro taua òhipa ra ei matamehai e ei matahiapo no te mau òhipa atoà e no te mau tapaò atoà o ta na e haamau i roto i to na tere. I haamau na hoì to na mau tupuna, tae noa atu i te mau perofeta i tera òfaì e tera tapaò ei haamanaòraa na rätou e te mau uì amuri atu, i te hoê mau òhipa faufaa rahi tei farereihia e rätou e tei orahia e rätou. E tei parau, o ta ù tamaiti here teie, ua mauruuru roa vau ia na.

I tupu ai te parau i te irava 16, te feia i parahi i te pouri ra, ua hiò ia i te maramarama rahi, e te feia i parahi i te vahi maru pohe ra ua hitihia e te maramarama.

Ua tapeàhia o Ioane i roto i te fare tapeàraa, ua hinaarohia e haamamu ia na, teie ra aita te parau e te òhipa a te Atua i noaa i te natinatihia. Mai ta te faahema i hinaaro e haamamu ia Ietu i te Metepara. I parau ai o Ietu no te taime matamua roa i roto i te Èvaneria nei. Teie taua mau reo matamua no na ra, ei pahonoraa i te faahema, ua papaìhia eita te taata e ora i te maa anaè. Ua papaì - atoà – hia, eiaha e èà i to Atua ra ia Iehova. E haere ê atu oe e Tatani.

Aita o Ietu i mamu i mua na faahema e toru nei, te maha ra o to na reo, ei àvari mauraa ia i te èà no te patireia o te Atua. Ta te irava 17 ia e faaìtenia. A tatarahapa te fatata mai nei te patireia o te Atua. Àreà ra te pae o te reo, e reo titauraa ia i te feia rave òhipa no taua patireia ra. A pee mai ia ù, e faariro vau ia òrua ei ravaai taata.

Te titauraa o Ietu i ta na mau rave òhipa, aita e faaroohia nei te tahi mau reo pataoìraa, e aore a haere atu oe na mua. E aore ra hoì, heru rii, ai tia i tae atu ra i te taime, e te vai atu ra. Aita ra te papaì Èvaneria i haapäpu mai i te reira, te vahi papu ra maori ra ia, ua vaiiho ra rätou i te upeà, te poti, e te metua tane e ua pee atu ra ia Ietu. E aha te auraa no teie òhipa ? Ei hiòraa matamua na tätou, te haafaufaa nei Ietu i to rätou taura fetii, te taura tei napehia e to rätou mau metua a riro ai rätou ei teina ei tuaana. Taipiti rätou i te titauraahia, e mai te vaa – tau - àti ra rätou i te faariroraahia ei fauraò, ei taìtaì i te ùpeà ra o te ora. Oia hoì te parau àpî òaòa o te Èvaneria no te patireia o te Atua. E riro rätou atoà ei taeaè no te Fatu, e e riro rätou, rätou iho ei taeaè te tahi e te tahi . E te ià rii e mau mai i roto i taua upeà ra, e riro ia ei taeaè e ei tuahine no rätou e tae noa atu i te hopeà o te fenua. Aita atu ra hoì o na taeaè, e tuahine maori ra o tei haapaò i te hinaaro o to na Metua. Te piti no te hiòraa te haafaufaa nei o Ietu i to rätou toroà . Eiaha mai te mea e, e faaea roa rätou i te rave i te òhipa tei matarohia e rätou i te rave, te ravaairaa i roto i teie nei roto. E arataì ra o Ietu ia rätou i te vahi i haamata ai to na èà, e ta na òhipa. Te vahi i reira te nunaa atoà o te ao nei e ìte ai te parau no te tatarahapa. No te aha, no te mea ia te vai nei te tahi tuhaa o te ao nei te ora i raro aè i te toà o te hara. I vavahihia ai taua toà ra e te mana hau ê o te Metia, ia tatarahapa to te ao atoà nei, ei ia fäî hoì i te parau maitai. No tätou i teie nei mahana, te ìte nei tätou i te huru no te mau òhipa matamua i ravehia e Ietu, te turaìraa i te mau faahemaraa a Tatani, te titauraa i te mau pîpî matamua. Teie ra ia ìte tätou ua rau te titauraa a te Fatu i te taata tatai tahi, e te faaauraa i te òhipa ia au i to na toroà. Te vai nei te tuàtiraa no te mau mea atoà. Ma te arataì paatoà i te vahi ra o te tatarahapa, ia tupu te hereraa i te Atua ma te faaroo e te tiàturiraa. Ia riro ei taata titauhia no te òhipa a te Atua. No reira ia haamanaò te taata tatai tahi, te òmuaraa o Ietu i ta na òhipa no tätou ia, no teie tau àpî. Ia fahaehaa tätou i mua i te aro o te Atua. I te mea ua parari te toà o te hara i te vavahihia. Ma te haamanaò e, no reira mai tätou i te ùmeraahia mai, ora iho nei tätou. I reira te mau vaha atoà e fäî ai o Ietu te Fatu e hanahana atu ai te Atua Metua ra.

NO tätou teie parau, no te feia tei pahono i te titauraa, te feia tei au puru i te ora, te feia tei faaìte i taua ora ra, e te feia tei òpua i taua ora ra. I reira e hotu ai te òhipa a te Atua. Te èà ia o te mana o te Atua.

Te hotu te òhipa a te Atua, te faarooraa ia tätou i te Èvaneria ora a te Atua, na roto i te faaìteraa i te feia atoà tei òre i naeàhia atu ra e teie parau. A tatarahapa ma te pee i te Fatu te tià e faarahi te faaroo.

O Ietu i roto i teie mau òhipa, te hinaaro nei O ia ia ìte te taata, te mana titau a te Atua, i te taata tatai tahi . Na te ùpeà o te ora e haaputu i te vahi hoê, ia òre te taata ia tapuni faahou i raro aè i te toà o te hara. I reira e ìtehia ai te hotu no te tatarahapa.

Ia haamaitai te mau taata ia oe, e te Atua, ia haamaitai tahi te taata atoà ia oe. Taramo 67 : 3.

Publié dans Aòraa

Pour être informé des derniers articles, inscrivez vous :
Commenter cet article